Elefantul din magazinul cu porţelanuri: deficitul bugetar

Când datoria publică crește de la 17 la 50 la sută din PIB, presiunea reprezentată de plata dobânzilor devine apăsătoare

În anul aderării la Uniunea Europeană, datoria publică a României se situa în jurul valorii de 17 la sută din PIB, una dintre cele mai scăzute din Uniune și unul dintre puținele atuuri macroeconomice ale țării. Acum, datoria publică a ajuns la circa 50 la sută din PIB – încă un nivel gestionabil, ceea ce, probabil, îi îndeamnă pe decidenții politici să se legene în iluzia că problema nu este cu adevărat serioasă, că ar putea fi rezolvată doar printr-un efort minimal, care poate aștepta încă un an-doi. Nimic nu e mai puțin adevărat decât asta: finanțele publice din România sunt chiar pe marginea prăpastiei, cu un risc sever de a duce în haos economia națională. În contextul geopolitic actual, problema este cu mult mai gravă, iar riscul principal privește direct securitatea națională. Cu un deficit public care pare să nu poată scădea sub 6 la sută din PIB, bugetul pe anul 2024 a fost construit cu un optimism care nu prevesteşte nimic bun. Cum urmează patru rânduri de alegeri anul acesta, este neverosimil să așteptăm adoptarea unor măsuri de politică fiscală semnificative pentru limitarea cheltuielilor și creșterea veniturilor statului.

SURSA: Contributors.ro

România stă pe marginea prăpastiei, arata o analiza a Bancii Modiale. Prea multe facilitati fiscale, imprumuturi, mariri de salarii in sitemul bugetar

Remedierea situaţiei poate şi ar trebui să pornească de la anularea, cât mai rapidă, a facilităţilor fiscale, crede un expert al Băncii Naționale a României. Situația e cu atât mai gravă, cu cât este tot mai dificil să se renunțe la facilități în contextul presiunilor sindicale de ultimă oră. România a ajuns într-o situaţie deosebit de critică, în condiţiile în care stocul datoriei publice a trecut de 50%, deficitul din 2023 este de 6% din PIB şi ‘creşte precum Făt Frumos’, astfel că PNRR riscă să devină cea mai formidabilă oportunitate – ratată, arată, Eugen Rădulescu, fost director la Direcţia stabilitate financiară în cadrul Băncii Naţionale a României, în prezent consilier al guvernatorului.

Potrivit acestuia, ratarea PNRR (unde pensiile speciale sunt un punct deosebit de sensibil) şi creşterea în continuare a deficitului public vor închide pieţele financiare pentru ţara noastră. Ceea ce înseamnă că ne vom împrumuta mai scump, iar costul vieții ar putea fi greu de suportat de categoriile aflate în dificulatate. „Atunci, deficitul va fi acoperit aşa cum o fac ţările-paria: prin scăderea brutală a consumului, creşterea la cer a impozitelor, recesiune economică drastică şi de durată, deprecierea monedei naţionale.

Potrivit acestuia, următoarea pe listă este exonerarea de la plata unor impozite şi taxe pentru anumiţi salariaţi: pentru cei din IT, pentru constructori, pentru agricultori, pentru cercetători şi alte categorii.Eugen Rădulescu mai consideră că, pe locul al treilea ar trebui să fie eliminarea facilităţii fiscale pentru „ceea ce în mod abuziv se intitulează microîntreprindere”, în număr de peste 720 de mii, anul trecut. În fine, în opinia sa, nu trebuie pierdute din vedere nici optimizările fiscale realizate prin angajări mascate sub forma de colaborare, respectiv persoane fizice autorizate sau profesii liberale și mi ales pensiile speciale, o cheltuială bugetară copleșitoare.

SURSA: Radio Mures