Aproape jumătate din români câștigă minimul pe economie. Se traieste din ce in ce mai greu, dupa pandemie, razboi si inflatie

15% din salariații cu carte de muncă din România câștigă salariul minim brut pe economie, în vreme ce 40% din angajații locali câștigă cu doar 62 de lei mai mult decât minimul brut pe economie, stabilit la 3.300 lei/lună, arată datele Blocului Naţional Sindical (BNS).

Blocul Naţional Sindical atrage atenţia asupra sistemului salarial din România! 15% din salariaţii cu contracte de muncă cu timp complet au salarii brute la nivelul salariului minim brut pe ţară. Pentru cele mai mici 40% din salariile din România (salarii aferente contractelor cu normă întreagă), salariul mediu brut era în luna februarie de 3.362 lei, cu doar 62 de lei peste salariul minim”, se menționează într-un comunicat al organizației sindicale.

De cealaltă parte, cei mai bine plătiți români câștigă de zece ori mai mult decât minimul pe economie, fapt ce trage în sus cifrele oficiale privind salariul mediu din România.”La polul opus, pentru cele mai mari 10% din salarii, salariul mediu brut era în luna februarie de 37.375 lei, de zece ori mai mare decât salariul minim pe economie”, spun reprezentanții BNS. Potrivit datelor INS, salariul mediu brut a fost de 7.990 lei în februarie 2024. În aceeaşi perioadă, 60% din câştigurile salariale brute pentru contracte de muncă cu timp complet s-au situat sub câştigul salarial mediu brut pe ţară.

SURSA: Wall-steer.ro

Dupa aderarea la UE, Romania a avut o crestere a salariilor de 225%

România și Polonia sunt de două ori mai „bogate” decât erau în 2004, după aderarea la UE arata Analiza Erste. Cea mai mare crestere de salarii a avut-o Romania, de 225%

Produsul Intern Brut pe cap de locuitor din Polonia și România s-a dublat în ultimele două decenii, arată o analiză Erste Group Research. Cetățenii sunt, în medie, mai bogați, pentru că, din 2008, salariile nominale au crescut de cel puțin două ori mai repede decât media UE27.Pe măsură ce se apropie cea de-a 20-a aniversare a extinderii UE pentru multe țări din regiune (Cehia, Ungaria, Polonia, Slovenia și Slovacia), analiștii Erste scot în evidență aspectele cheie legate de beneficiile aderării, precum și provocările viitoare. O trecere în revistă a evoluției PIB-ului pe cap de locuitor începând cu 2004 arată beneficiile României. “Vedem în mod clar că Polonia și România au depășit performanțele și sunt acum de două ori mai „bogate” decât erau în 2004. Cu alte cuvinte, „PIB-ul lor pe cap de locuitor s-a dublat în ultimele două decenii”, arată analiza Erste.România a aderat în 2007, dar de atunci a înregistrat cele mai mari creșteri în cadrul regiunii, arată raportul Erste. Dezvoltarea sa a fost dinamică, câștigurile fiind estimate la 64%, în termeni de creștere a PIB per capita. Salariile nominale din regiune au crescut mai rapid decât cele din UE27, ceea ce a permis o reducere a diferențelor salariale. Cea mai mare creștere a fost în România, unde acestea sunt cu 225% mai mari. În Polonia și Slovenia salariile nominale aproape s-au dublat. Acestea sunt, de asemenea, de două ori mai mari în Cehia și Ungaria, în comparație cu față de 2008 (cele mai vechi date disponibile).

SURSA: Economedia.ro

De ce in Romania preturile sunt ca in occident insa salariile de 3 ori mai mici? Simplu, pentru ca se poate?

Cum e posibil ca preturile in foarte multe magazine sa fie la fel ca cele de afara chiar dacă veniturile din România sunt net inferioare celor din statele vestice. Zilele trecute, Sorin Mierlea, preşedinte Asociaţiei Naţionale pentru Protecţia a declarat la postul public de radio ca: explicaţia este mult mai simplă, este fiindcă se poate. Şi, dacă ne uităm la preţuri, faptul că în România preţul la aceleaşi produse, din acelaşi brand, din aceeaşi gamă, de cele mai multe ori sunt chiar mai scumpe în România decât în ţara de origine – şi nu discutăm doar de Polonia, discutăm de vestul Uniunii Europene, în Franţa, în Germania, unde salariile, şi calitatea vieţii, şi standardul este mult mai ridicat – problema nu este doar la preţuri. Problema este că avem şi acel dublu standard; acelaşi produs de la aceeaşi firmă este şi mai slab calitativ. Aşa că, dacă ne-am uita şi pe etichetă, am vedea că substanţa activă sau produsele respective în România au mai mulţi aditivi, mai mulţi coloranţi, au mai puţin fruct, sau au mai puţin lapte, sau au mai puţină carne, sau mai puţină cacao. Această problemă se dezbate de câţiva ani buni la nivelul Uniunii Europene şi, din păcate, politicienii români nu au reuşit să tranşeze acest lucru, cu toate că, când a fost preşedinţia Consiliului Uniunii Europene şi România a fost preşedinte, s-a trecut acest dosar, dar nu s-a mai implementat. Problema aceasta a dublului standard cred că ar trebui să fie reluată, mai ales acum, în prefaţa faptului că vin alegerile europarlamentare. Acest dublu standard de care tot spunem de peste şapte ani de zile, politicienii trebuie să ia o măsură cu privire la acest dublu standard al calităţii, dar din perspectiva preţului, până la urmă piaţa reglează, a mai spus preşedintele Asociaţiei Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor – InfoCons, Sorin Mierlea.

SURSA: Radio Romania Actualitati

Judetele si domeniile cu cele mai mari si cele mai mici salarii in 2023

În 2023, România a avut peste 5,7 milioane de angajați activi. Potrivit datelor din cea de-a opta ediție a raportului anual Review & Trends, realizat de eJobs, 29,2% dintre angajați aveau un salariu cuprins între 3.001 și 4.000 de lei. 26,1% au câștigat între 4.001 și 7.000 de lei, iar 21,1% între 2.001 și 3.000. 7,8% au câștigat mai puțin de 2.000 de lei net, pe lună, 10,3% între 7.001 și 10.000 de lei, iar 5,5% peste 10.000 de lei. Aceste medii au fost extrase din cele peste 700.000 de salarii introduse de către angajați în Salario, comparatorul salarial marca eJobs.

Cel mai bine plătiți în 2023 au fost angajații din Capitală, care au înregistrat o medie netă lunară de 5.000 de lei (media include toate domeniile de activitate și toate nivelurile de experiență și pregătire profesională). Județul Timiș s-a aflat pe locul al doilea, cu 4.700 de lei net, urmat de Cluj (4.500 de lei), Ilfov, Iași, Brașov, Sibiu și Satu Mare (toate cu 4.000 de lei).

Cu o medie netă de 3.100 de lei pe lună, Caraș-Severin este județul cu cele mai mici salarii din România. Tot în aceeași listă se mai află Gorj, Ialomița și Vâlcea – toate trei cu medii înregistrate de 3.200 de lei; Vaslui (3.300 de lei), Covasna și Vrancea (3.400 de lei); Călărași, Teleorman și Mehedinți (3.500 de lei).

Indiferent de județele în care se află, angajații din IT au câștigat cel mai bine și în 2023 – 6.500 de lei pe lună. Cei din project management și cercetare / dezvoltare au avut, în medie, salarii de 6.000 de lei pe lună, cei din management 5.500 de lei, în timp ce salariul mediu din construcții / instalații a fost de 5.000 de lei pe lună.

Mediile cele mai mici au fost marcate de cei care lucrează în sectorul serviciilor de înfrumusețare (3.000 de lei), au pair / babysitting / curățenie (3.000 de lei), office / back-office / secretariat (3.100 de lei), confecții (3.300 de lei) și turism (3.400 de lei).

SURSA: Retail.ro

România stă pe marginea prăpastiei, arata o analiza a Bancii Modiale. Prea multe facilitati fiscale, imprumuturi, mariri de salarii in sitemul bugetar

Remedierea situaţiei poate şi ar trebui să pornească de la anularea, cât mai rapidă, a facilităţilor fiscale, crede un expert al Băncii Naționale a României. Situația e cu atât mai gravă, cu cât este tot mai dificil să se renunțe la facilități în contextul presiunilor sindicale de ultimă oră. România a ajuns într-o situaţie deosebit de critică, în condiţiile în care stocul datoriei publice a trecut de 50%, deficitul din 2023 este de 6% din PIB şi ‘creşte precum Făt Frumos’, astfel că PNRR riscă să devină cea mai formidabilă oportunitate – ratată, arată, Eugen Rădulescu, fost director la Direcţia stabilitate financiară în cadrul Băncii Naţionale a României, în prezent consilier al guvernatorului.

Potrivit acestuia, ratarea PNRR (unde pensiile speciale sunt un punct deosebit de sensibil) şi creşterea în continuare a deficitului public vor închide pieţele financiare pentru ţara noastră. Ceea ce înseamnă că ne vom împrumuta mai scump, iar costul vieții ar putea fi greu de suportat de categoriile aflate în dificulatate. „Atunci, deficitul va fi acoperit aşa cum o fac ţările-paria: prin scăderea brutală a consumului, creşterea la cer a impozitelor, recesiune economică drastică şi de durată, deprecierea monedei naţionale.

Potrivit acestuia, următoarea pe listă este exonerarea de la plata unor impozite şi taxe pentru anumiţi salariaţi: pentru cei din IT, pentru constructori, pentru agricultori, pentru cercetători şi alte categorii.Eugen Rădulescu mai consideră că, pe locul al treilea ar trebui să fie eliminarea facilităţii fiscale pentru „ceea ce în mod abuziv se intitulează microîntreprindere”, în număr de peste 720 de mii, anul trecut. În fine, în opinia sa, nu trebuie pierdute din vedere nici optimizările fiscale realizate prin angajări mascate sub forma de colaborare, respectiv persoane fizice autorizate sau profesii liberale și mi ales pensiile speciale, o cheltuială bugetară copleșitoare.

SURSA: Radio Mures

Romanii vor sa demisioneze din cauza salariilor extrem de mici

Mai mult de jumătate dintre angajați au demisionat sau se gândesc la demisie, din cauza salariilor extrem de mici, raportate la creșterea costului vieții

Mai mult de jumătate dintre angajații (56%) din România au demisionat sau iau în considerare să facă acest lucru, din cauza faptului că au salarii prea mici, raportate la creșterea costului vieții, potrivit studiului Randstad Employer Brand Research. Procentul este mai ridicat în cazul femeilor (60%), față de cel al bărbaților (52%). Primirea unei oferte de nerefuzat este, de asemenea, un motiv de demisie pentru aproape jumătate dintre respondenți (45%). Deși acest lucru nu se întâmplă frecvent, situația actuală îi lasă pe angajatori vulnerabili în fața ofertelor de muncă oportuniste, bazate exclusiv pe salariu. Lipsa oportunităților de dezvoltare în carieră și echilibrul dintre viața profesională și cea personală sunt motive pentru care un român din trei pleacă de la locul de muncă și aspecte unde companiile se află sub așteptările angajaților. Aproape jumătate dintre persoanele aflate în căutarea unui loc de muncă (46%) își folosesc conexiunile personale în acest scop. În România, principalii cinci factori care influențează alegerea locului de muncă nu s-au schimbat în ultimii trei ani. Potrivit cercetării Randstad, cel mai important este în continuare pachetul salarial atractiv.

SURSA: Economedia.ro

O familie cu doi copii are nevoie de aproape 9.000 de lei pe lună pentru a trăi decent în România

Valoarea coşului minim de consum pentru un trai decent pentru o familie de doi adulţi şi doi copii pentru luna septembrie 2022 este de 8.659 lei pe lună, faţă de 7.233 lei în septembrie 2021, în creştere cu 19,7%, arată datele Fundaţiei Friedrich Ebert România şi Syndex România. Potrivit raportului, „Coşul minim de consum lunar pentru un trai decent pentru populaţia României”, valoarea coşului pentru o familie de doi adulţi şi un copil este de 7.112 lei pe lună, pentru o familie de doi adulţi fără copii este de 5.322 lei pe lună, iar pentru o persoană adultă singură este de 3.275 lei pe lună. Recalcularea valorii coşului s-a realizat în baza indicilor de preţuri comunicaţi de Institutul Naţional de Statistică pentru luna septembrie 2022, raportat la luna septembrie 2021.

Ideea unui coş minim de consum pentru un trai decent presupune alcătuirea unui set de cheltuieli periodice necesare pentru îndeplinirea unor nevoi de bază pentru o familie cu o structură dată. Pe lângă nevoile imediat necesare supravieţuirii – adăpost, alimentaţie – coşul minim pentru un trai decent acoperă o serie cuprinzătoare de nevoi curente cum ar fi îmbrăcămintea, igiena personală, educaţia, îngrijirea sănătăţii, transportul, comunicaţiile, recreerea, precum şi eventualele cheltuieli neprevăzute (evenimente familiale, probleme de sănătate etc.).

SURSA: Ziare.com

România şi Bulgaria au cele mai mici câştiguri salariale medii lunare din UE

Câştigurile salariale brute lunare variază considerabil în rândul statelor din Uniunea Europeană. În 2018, câştigurile salariale medii lunare variau de la 4.057 euro în Danemarca şi 3.671 euro în Luxemburg, la 442 de euro în Bulgaria şi 700 de euro în România, arată datele preliminare publicate astăzi de Oficiul European de Statistică (Eurostat). Media este definită ca „valoarea de mijloc”: jumătate din angajaţi câştigă mai puţin şi cealaltă jumătate câştigă mai mult decât valoarea medie a câştigurilor, precizează Eurostat. În topul câştigurilor salariale medii lunare din UE se aflau în 2018: Danemarca (4.057 euro), Luxemburg (3.671 euro), Suedia (3.135 euro), Belgia (3.092 euro), Irlanda (3.021 euro), Finlanda (2.958 euro) şi Germania (2.891). La polul opus, cele mai mici câştiguri salariale medii lunare din UE se înregistrau în 2018 în: Bulgaria (442 euro), România (700 euro), Ungaria (801 euro) şi Lituania (809 euro).

SURSA: Bursa.ro

1,4 milioane angajaţi din sistemul privat trăiesc în situaţii aproape identice cu unii care sunt dependenţi de ajutorul social

Ministrul Muncii, Raluca Turcan, consideră că „România sărăciei este legată şi de cei care sunt plătiţi cu salariul minim„, atrăgând atenţia asupra faptului că cei 1,4 milioane angajaţi din sistemul privat declaraţi ca având venituri echivalente cu salariul minim pe economie „trăiesc în situaţii aproape identice cu unii care sunt dependenţi de ajutorul social„. ”Să ştiţi că România sărăciei nu e doar legată de asistenţa socială. România sărăciei este legată şi de cei care sunt plătiţi cu salariul minim. Avem în sistemul public aproximativ 80.000 de persoane. Hai să spunem că în sistemul public multe sporuri – şi de aceea eu nu sunt atât de radicală pe subiectul sporurilor – s-au creat unele sporuri ca artificii pentru a le mai suplimenta veniturile, dar, pe fond, avem 80.000 în sistemul public plătiţi cu salariul minim”, a declarat Turcan, marţi seară, la B1 Tv. Ea a adăugat că mai gravă este situaţia celor din sectorul privat plătiţi cu salariul minim, despre care a spus că trăiesc aproape la fel de greu precum beneficiarii de ajutoare sociale. „Însă mult mai dramatică este situaţia în sectorul privat. În sectorul privat avem 1.400.000 de oameni declaraţi cu salariul minim. Acei oameni trăiesc în situaţii aproape identice cu unii care sunt dependenţi de ajutorul social şi acolo avem obligaţia să creştem ocuparea, să venim cu măsuri active, să sprijinim mediul economic, să-i îndemnăm să intre în piaţa muncii, să ceară locuri de muncă din ce în ce mai bine pregătite”, a adăugat ministrul.

SURSA: Revista Presei Hotnews

Când salariile sunt foarte mici devine rațional să nu mai muncești

„Când salariile sunt foarte mici devine rațional să nu mai muncești” – ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Cristian Ghinea, într-un interviu pentru HotNews și StartupCafe.ro

Din perspectiva României – și aici este o postură tragică, aș zice – pentru că suntem o țară care nu are autostradă peste Carpați, care are încă școli cu toalete în curte, în care 40% din populație are acces la gaz, adică la modernitate de început de secol XX de fapt. Păi asta zic. Ungaria are 90% din populație conectată la gaze.

„Dacă acum, când punem pe masă o grămadă de bani, nu se fac reforme, nu se vor mai face niciodată”.

SURSA: Hotnews.ro | StartupCafe.ro

Jumătate dintre contractele de muncă ale românilor sunt cu salarii nete mai mici de 1.600 de lei

Mai bine de jumătate dintre contractele de muncă (50,3%) care erau înregistrate în REVISAL la nivelul lunii decembrie 2020 erau pentru salarii nete de sub 1.600 de lei, conform datelor de la Confederaţia Naţională Sindicală (CNS) Cartel Alfa. 12,8% din contractele de muncă înregistrate sunt pe salarii de peste 3.200 de lei pe lună. În economia locală erau înregistrate 5,57 milioane de contracte de muncă la finalul lunii decembrie 2020. „Jumătate din contractele de muncă sunt cu salarii nete mai mici de 1.600 lei! Vi se pare o situaţie normală? Demnă de un stat social european? Într-o ţară în care costurile de trai se apropie cu paşi rapizi de media din UE. Aveţi soluţii pentru asta? Aveţi de gând în mandatul dumneavoastră să acţionaţi pentru deblocarea negocierilor colective şi restabilirea dreptului la asociere sindicală?“, spun reprezentanţii Cartel Alfa într-un mesaj adresat ministrului muncii, Raluca Turcan pe un site de socializare.

SURSA: zf.ro

2.000.000 de români nu au lucrat niciodată. De ce?

Conform unei noi analize a Institutului National de Statistică, 300.000 au declarat că au fost nevoiți să aibă grijă de copii. Interesant este că cei care au adus acest argument sunt cei mai mulți din categoria de vîrstă 35-44 de ani, nu poate cum te-ai fi așteptat, să facă parte din categorii mai tinere, când copiii sunt mai mici. De asemenea, la românii de peste 55 de ani, unu din cinci invocă același argument: a stat cu copiii. Dar și cei care muncesc se izbesc de probleme care le complică coexistența serviciului cu viața personală.

Angajații din sectorul public se plâng că nu sunt ajutați suficient de șefi și de colegi, că programul de lucru e dificil sau că primesc sarcini de lucru extenuante. Cei din privat se plâng că muncesc mult peste program. Și în general sunt la jumătate din intensitatea nemulțumirii celor care lucrează la Stat. De notat că bărbații care acuză aceste impedimente sunt mai numeroși decât femeile, iar ca grupă de vârstă, masa nemulțumiților se concentrază la categoria tinerilor de 25-34 de ani.

Circa 27% dintre românii care lucreaza în sectorul public spun că întâmpina dificultaţi profesionale care îi împiedica sa-şi îndeplineasca responsabilitaţile de îngrijire. Cel mai des invocat impediment care îngreuneaza armonizarea activitaţii profesionale cu responsabilitaţile de îngrijire a fost programul de lucru imprevizibil sau dificil. Daca distanţa mare între domiciliu şi locul de munca a fost menţionat mai des de cei din sectorul privat decât de cei din sectorul public şi mixt, sarcinile dificile şi extenuante au fost specificate in special de cei din sectorul public.

SURSA: Hotnews.ro

Cum îți menții oamenii motivați la muncă, după ce le-ai redus salariile

Un e-mail către toți angajații este cu siguranță cea mai neinspirată decizie!

Tăierile de salarii au reprezentat o acțiune des întâlnită, lunile acestea, în companiile afectate de criza generată de coronavirus. Și chiar dacă banii nu sunt factorul determinant care reține o persoană în companie, este totuși un element foarte important. Trebuie știut că modul în care anunți o reducere de salariu și acțiunile ulterioare sunt extrem de importante nu doar în păstrarea oamenilor în companii, ci în și menținerea lor motivați la locul de muncă. Un studiu realizat de cercetătorii de la University of Wolverhampton, care au urmărit înghețările și tăierile salariale, dar și atitudinea la muncă, indică faptul că reducerile salariale impactează în mod semnificativ și negativ nivelul de satisfacția a muncii angajaților și implicarea organizațională. ”Atunci când angajații se confruntă cu o reducere sau înghețare a salariilor, schimbarea lor de atitudine și de comportament tinde să ducă la moralul scăzut și la performanțe slabe. Cu toate acestea, un nivel ridicat de implicare și motivare intrinsecă a angajaților poate atenua astfel de efecte adverse”, a declarat, pentru wall-street.ro, Marius Barbu, national director la Profiles International și managing director în cadrul Individuum Assessment Group. ”Managerii trebuie să dea dovadă de maturitate și asumare, astfel să își adune toți angajații și să le comunice scăderiile, fie în timpul unei ședințe regulate, fie într-o ședință dedicată acestui scop. Asumarea vine la pachet și cu oferirea unui cadru prin care angajații au posibilitatea de a pune intrebări, atât în timpul anunțului inițial, cât și după”, a explicat Marius Barbu.

SURSA: Wall-street.ro

Un funcţionar public câştigă cu 56% mai mult decât salariul mediu pe economie

Un funcţionar public câştigă în România cu 56% mai mult decât salariul mediu pe economie. România nu are cele mai mari cheltuieli din UE cu salariile bugetarilor ca pondere în PIB (9,8% anul trecut), dar are cea mai mare cheltuială cu acestea ca pondere în veniturile bugetare: 32% din PIB în 2019. Media europeană este de 22%. Salariul mediu net în primele zece instituţii din România, după numărul de angajaţi, este de circa 7.300 lei, aproximativ 1.500 de euro. Toată lumea fuge la stat, pentru că acolo salariile sunt ce nu poate fi visat în piaţa concurenţială, iar stresul păstrării jobului nu există. Pe când 1,2 milioane de oameni tremură pentru joburile lor, angajaţii statului nu au niciun stres – nici măcar pe acela că ar putea merge pe rând în şomaj tehnic.

SURSA: ZF.ro

4,6 milioane de saraci au dus Romania pe culmile cresterii economice

Suntem tigrii Europei la creștere economică dar avem 4,6 milioane de români catalogați oficial drept ”săraci”

România rămâne o țară foarte bogată, cu veniturile pe cap de locuitor la coada Europei, cu disparități salariale în creștere, cu un șomaj la cote minime, unde deficitul de forță de muncă dă mari bătăi de cap angajatorilor. Statistica tocmai a publicat noile date privind numărul săracilor din Romania: 4,6 milioane!

Disparitățile dintre bogați și săraci sunt foarte mari pentru mulți români

”România are cea mai mare inegalitate a veniturilor din UE şi cea mai mare disparitate inter-regională. Chiar Comisia Europeană a remarcat faptul că decalajele dintre zonele de dezvoltare ale României s-au adâncit în timp, conducând la apariția unor poli de competitivitate regională, concomitent cu cronicizarea sărăciei în unele zone. Din păcate, lipsa infrastructurii care să interconecteze provinciile istorice acționează în sensul permanentizării acestor decalaje. Această problemă tinde să devină o preocupare chiar pentru securitatea națională”, spunea guvernatorul BNR Mugur Isărescu la un eveniment. Principalele constatări ale unui sondaj Eurobarometru (care privesc educația, venitul, statutul social și mobilitatea intergenerațională) arată, de asemenea, percepțiile asupra migrației și a globalizării; migrația fiind una dintre cauzele inegalităților din ce în ce mai accentuate. Doi din 5 români spun că oamenii au șanse egale în viață. În Danemarca 81% dintre cetățeni cred că șansele sunt egale pentru toți, în vreme ce la greci procentul e de 18%. De asemenea, 80% dintre români cred că diferențele salariale sunt prea mari (și doar 8% le consideră ok). În Portugalia, 96% cred că aceste diferențe sunt prea mari, iar în Germania circa 50%.

SURSA: Hotnews.ro

Sclavia modernă din fabricile de confecţii din România

România este unul dintre cei mai importanţi producători din industria confecţiilor, sectorul fiind în topul exportatorilor. Acest lucru s-a întâmplat pentru că brandurile de modă au o tradiţie îndelungată de a îşi înfiinţa sedii în zone cu mână de lucru ieftină, precum Europa de Est. Cel puţin 400.000 de oameni sunt angajaţi în industria confecţiilor, în România, atât oficial, cât şi la negru. Munca suplimentară, care câteodată ajunge şi la 15 ore pe săptămână, adeseori este neplătită în România, iar mulţi lucrători trăiesc în „modul supravieţuire”, arată un studiu publicat în luna mai de Clean Clothes Campaign, un grup care face lobby pentru îmbunătăţirea condiţiilor de muncă în fabricile de confecţii, scrie Adevărul.

SURSA: Adevarul.ro

Dragoș Anastasiu: Cota unică va fi anulată şi 400.000 de bugetari vor fi daţi afară

Un Guvern cu prim-ministru tehnocrat va ajunge la putere în 2020 în România, care iniţial va lua măsura disponibilizării a 400.000 de bugetari, iar ulterior se va lua decizia renunţării la cota unică de impozitare şi adoptarea impozitării progresive, le-a transmis marţi seară preşedintele Camerei de Comerţ Româno-Germane, Dragoş Anastasiu, oamenilor de afaceri germani din România, potrivit Agerpres.

Acesta a argumentat aceste posibile măsuri prin faptul că în următorii cel puţin trei ani nu vor exista bani pentru plata pensiilor şi salariilor bugetarilor conform actualelor Legi a Pensiilor şi a Salarizării Unitare, iar politicienii nu se vor atinge de pensii şi de salariile bugetarilor, astfel că singura măsură pentru Guvern de a obţine bani la buget ar rămâne renunţarea la cota unică de impozitare.

Deşi s-a adresat oamenilor de afaceri germani din România în calitatea sa de preşedinte al Camerei de Comerţ Româno-Germane, Dragoş Anastasiu a subliniat că vorbeşte în nume personal, deşi aceste informaţii nu includ „nimic ascuns”. Preşedintele Camerei de Comerţ Româno-Germane a apreciat că primele măsuri de austeritate ale următorului Guvern vor viza pensiile speciale şi salarizarea unitară, după care va urma disponibilizarea a 400.000 de bugetari.

SURSA: Hotnews.ro