Ei au murit pentru libertate în Revolutia din 1989

Pe 17 decembrie 1989, comunismul făcea, la Timișoara, prima victimă a propriului sfârșit…O femeie….

Lepa Bărbat a fost împușcată în cap, în Piața Libertății din Timișoara. Era lângă soțul ei și fiica, Ioana, de doar 12 ani. Lepa scăpase de frică și le spusese alor ei că vrea să meargă să vadă ce se întâmplă în centrul Timișoarei, să fie acolo când cade comunismul. Fotografia ei este prima din galeria de portrete de la care pornește Memorialul Revoluției Române, un demers jurnalistic inițiat de Europa Liberă cu 365 de zile înainte de împlinirea a trei decenii și jumătate de la Revoluția Română.

Revoluția Română din 1989 a fost o revoluție în adevăratul sens al cuvântului. Revoluție = schimbare structurală de regim politic. Istoric, toate revoluțiile sunt confiscate. Întotdeauna există un grup care preia puterea. Întotdeauna, revendicările au nevoie de ani ca să devină fapt. Importante sunt schimbările și direcția lor. România, membră a NATO și UE, e profund diferită de țara pauperă și terorizată din comunism.

Pe 15 decembrie 1989, mai mulți timișoreni s-au adunat în fața casei pastorului reformat László Tőkés. Fusese critic la adresa regimului Ceaușescu și era penalizat – urma să fie evacuat din casa parohială și mutat la țară. La căderea întunericului, micul protest de solidaritate cu pastorul s-a extins. S-au alăturat și oameni nemulțumiți că autoritățile închiseseră talciocul de unde puteau cumpăra produse aduse „de la sârbi”. S-au alăturat și câțiva trecători, fiecare cu gândurile lui de revoltă. Apoi, tot mai mulți tineri, tot mai mulți oameni. Cu toți încercând să scape de frică. Mai întâi în tăcere, apoi la strigătul unei femei: „Jos Ceaușescu!” cu voce tare, din ce în ce mai tare, și din ce în ce mai mulți.

„Alo! Alo! Stați liniștiți!” sunt cuvinte care au rămas în memoria colectivă drept reperele momentului în care a avut loc transferul fricii – de la oameni, la dictator și nomenclatura sa.

Comunismul a fost instaurat în România de trupele sovietice de ocupație

Noul regim condus de primul dictator roșu, Gheorghe Gheorghiu Dej (1948-1965) a ucis mai întâi elitele politice, economice și academice în închisori, a continuat cu domnia fricii și a schizofreniei absolute între acasă și orice spațiu public. Cenzura și propaganda – mai întâi internaționalistă, apoi cu tentă națională – erau omniprezente. În anii ’80, comunismul în frunte cu al doilea dictator roșu, Nicolae Ceaușescu (1965-1989), a ucis oameni în case și spitale, prin frig, lipsă de medicamente și economii drastice la alimente și energie electrică. Dar a continuat să ucidă oameni și din motive politice. În 1989, fiindcă nu se dădea dus, deși Moscova (unde venise la putere Mihail Gorbaciov) renunțase să îl mai susțină, comunismul românesc a provocat o altă baie de sânge. Potrivit Raportului Final al Comisiei Prezidențiale pentru Analiza Dictaturii Comuniste din 18 decembrie 2006, dictatura comunistă a făcut între 500.000 și 2.000.000 de victime directe, numărând aici și pe cei 1166 Eroi ai Revoluției Române din 1989, dar și victimele mineriadelor din anii 1990.

• 17 – 22 decembrie: 271 de morți.
• 22 – 25 decembrie: 715 morți.
• după 25 decembrie: 113 morți.
• Raportul victimelor prezentat în 2014 notează și 67 de morți fără o dată exactă.
• Total – 1.166.

Pentru majoritatea familiilor Eroilor Revoluției, pentru cei care le-au supraviețuit încă 34 de ani, cea mai clară concluzie e că „vinovații nu au plătit” și că „nu s-a făcut dreptate”…

Sunt 1.166 de nume pe care s-ar cuveni să le știm pe dinafară. Fiecare dintre noi. Sunt cei 1.166 de oameni care și-au învins mai întâi propria frică și apoi au învins regimul comunist din România. Sunt cei 1.166 de oameni uciși în decembrie 1989.

SURSA: Europa Libera Romania

SRI vrea să-și extindă puterile pe seama drepturilor noastre, netransparent și nedemocratic

SRI – Serviciile secrete din România căpăta atribuții nejustificat de extinse, într-un mod complet netransparent și nedemocratic

Sporirea atribuțiilor serviciilor secrete din România ar duce la apariția „unui stat în stat”, spune unul dintre reprezentanții ONG-urilor care critică dur pachetul legislativ. Bogdan Manolea, președintele Asociației pentru Tehnologie și Internet, cere autorităților române să fie transparente atunci când vor introduce în circuitul legislativ pachetul de legi privind securitatea națională. Alminteri, „riscăm să devenim un stat în stat”, spune Bogdan Manolea, care e de părere că, în forma actuală a acestor propuneri – dezvăluite de G4 Media – serviciile secrete din România ar căpăta atribuții nejustificat de extinse, într-un mod complet netransparent și nedemocratic. „Toate aceste elemente din ultimele luni arată că, din diverse direcții, se dorește o extindere a puterilor și a atribuțiilor serviciilor secrete într-un cadru extrem de neclar și fără a avea niște garanții minimale pentru drepturile cetățenilor. Și fără a avea o dezbatere publică pe tema asta”, spune Bogdan Manolea.

Statul roman se militarizeaza. Ne transformam in „Republica Militară România”. De ce „militară”? „Practic, vorbim de un stat în stat, unde ei nu mai sunt responsabili în fața justiției așa cum suntem noi, toți ceilalți”. (Bogdan Manolea)

„Militarizarea rapidă a statului, sub conducerea unui premier trecut mult prea repede din haina de general activ în cea de politician de carieră, și la comanda unui președinte aflat moral tot mai departe de cetățeni, de democrație și de libertate, este o tendință ce ne îngrijorează profund, și solicităm ferm tuturor partidelor politice să o oprească de îndată”, au transmis cele 13 ONG-uri.

SURSA: Romania Europa Libera | G4Media