equilibrium

The art of life

Iliberalismul, un nou fenomen politico-social

„Poporul nu poate decide pînă ce nu se decide cine este poporul”

Iliberalismul‘ – un termen relativ recent intrat în vocabularul politic al analizei relaţiilor internaţionale – indică insatisfacţia unui număr considerabil de cetăţeni ai diverselor state ale lumii faţă de liberalism, faţă de performanţele democraţiilor liberale.

Iliberalismului devine un pericol pentru toţi cei pentru care libertăţile cetateneşti şi drepturile omului reprezinta valori majore ale omenirii

De la Viktor Orban la Donald Trump, de la Recep Tayyip Erdoğan la Vladimir Putin, de la votantii care îi susţin, tentaţia iliberalismului devine un pericol pentru toţi cei pentru care libertăţile cetateneşti şi drepturile omului reprezinta valori majore ale omenirii.

Iliberalismul. De la Rusia şi Turcia, în UE, la Ungaria, Polonia si Romania

Iliberalismul este un termen care a fost folosit pentru prima dată în 1997 de jurnalistul american Faared Zakaria, în definirea democraţiilor din lume unde, cu toate că statul îşi asumă respectarea libertăţilor şi a valorilor liberalismului clasic, democraţia este aparentă. În realitate, separaţia puterilor în stat, egalitatea în drepturi sau libertatea informaţiei sunt chestiuni  teoretice.

Acest concept a fost readus în discuţie în Europa de azi şi „pare reanimat de evenimentele politice din ultimul timp din ţări precum Ungaria sau Polonia unde echilibrul democratic, separarea puterilor în stat sau respectarea valorilor europene au devenit chestiuni discutabile”, explică pentru gândul politologul Cristian Pârvulescu.

Conform acestui model, statul de drept este subordonat unui sistem monopartid. La fel ca în Rusia, ungurii pot vota în continuare, cetăţenii pot protesta şi presa privată îl poate critica pe premier, dar aceasta este o falsă democraţie. Instituţiile statului, tribunalele şi radioteleviziunea publică sunt în mâinile partidului de guvernământ.

„Şabloanele contemporane cu cea mai mare notorietate, care au servit ca exemplu pentru adoptarea şi în interiorul UE a acestui model sunt Rusia lui Putin şi Turcia lui Erdogan. Manifestarea acestui  acestui model, iliberal, se poate intensifica şi la noi odată cu creşterea ameninţărilor din exterior şi a problemelor economice”, arată Cristian Pârvulescu.

Cel care lansa acum două decenii un termen, devenit obsesiv astăzi, „democrație iliberală“, Fareed Zakaria, scria într-un editorial care a apărut în 28 decembrie 2016, în Washington Post, că se teme că, în actualul context american, „am putea vedea creșterea democrației iliberale în Statele Unite ale Americii – ceva care ar trebui să privească pe toată lumea, atît pe republicani, cît și pe democrați, atît pe susținători, cît și pe criticii lui Donald Trump“.

O democrație low cost, un fel de democrație de-a gata, tocmai bună pentru consumatorii mai puțin pretențioși care se bucură de prețurile mici făcînd rabat de la calitate: o democrație în care ajung să cîștige cei ce nu susțin valorile democrației, dar care sînt legitimați prin vot. În articolul din 1997, Zakaria constata emergența unor „regimuri alese democratic și nu odată realese sau reconfirmate prin referendumuri, dar care ignoră în mod curent limite constituționale cu privire la puterea lor și lipsesc cetățenii de drepturile și libertățile lor fundamentale. Din Peru pînă în teritoriile palestiniene, din Sierra Leone pînă în Slovacia, din Pakistan pînă în Filipine, vom vedea apariția unui fenomen dăunător în viața internațională – democrația iliberală“.

Refluxul democrației este previzibil și acesta poate începe din momentul în care un cumul de factori se regăsesc, între aceștia populismul și efectul de contagiune al modelului nedemocratic. De unde și bătălia ideologică ce se dă acum în jurul valorilor democrației liberale. Și tot Huntington, care îl cita în articolul său pe Ivor Jennings, un constituționalist britanic, care a trăit în secolul al XX-lea, ne sugerează care este miza: „Poporul nu poate decide pînă ce nu se decide cine este poporul“. (Samuel Huntigton – Democracy’s Third Wave)

„Suntem, şi nu doar în România, în plin reflux al democraţiei. Teoria mareelor democratizării, pe care Samuel Huntington a propus-o încă din 1991 pentru a explica evoluţia tendinţelor pro şi antidemocratice de-a lungul ultimelor două veacuri, pare să se valideze odată în plus de ceea ce se întâmplă în ultima vreme în Europa Centrală şi de Est. Căci, dacă refluxul democraţiei se resimte şi în Vest, amploarea sa este mult mai mare în Est. În acest context, România este prinsă în vârtejul iliberalismului ambiental, iar tendinţele iliberale devin hegemonice la nivel societal.  Deşi România nu a fost niciodată o autentică democraţie şi a avut (şi are nevoie în continuare) de monitorizare pentru a putea îndeplini criteriile minimale ale statului de drept, tendinţele iliberale s-au acutizat doar în ultimii ani vestind intrarea într-un nou stadiu autoritarist. Deja fostul preşedinte era înclinat spre cultul personalităţii şi autoritarism, iar această orientare a împins România într-o direcţie iliberală şi antiparlamentară care deschide calea spre un tip de autoritarism postmodern şi post democratic.” (Cristian Pirvulescu – politolog)

Viktor Orban a declarat, cu referire la regimul politic din statul său, că nu e necesar să fie unul liberal: „Nu toate democrațiile trebuie să fie liberale”. Premierul ungar a declarat că privilegiază aranjamentele politice democratice, însă nu este de acord şi cu valorile liberale. Ideea de a discuta despre opțiuni democratice „iliberale”, contrare democrațiilor liberale clasice, este o nouă invenție doctrinară care merită investigată tocmai că este o teorie în formare, dar cu rădăcini adânci. ” E o consecință şi aceasta a „politicilor democratice iliberale”, dar şi a unui naționalism al unui stat „din linia a doua” care, sub protecția securitară acordată de ceilalți, îşi permite să joace şi alte opțiuni publice.”

SURSE: Observator Cultural | Bursa | SNSPA | Gandul Info | Evz.ro

Anunțuri

Iulie 18, 2017 Posted by | cultura, politic | , | Lasă un comentariu

Melancolic, despre democraţie

Cel mai puternic argument împotriva democraţiei este o conversaţie de cinci minute cu un votant obişnuit

Că „votantul obişnuit” are criterii de evaluare care nu prea au de-a face cu democraţia, cu „principiile”, cu ideile sublime şi valorile diafane. Pe scurt, că votul lui e, în genere, incompetent, umoral, părtinitor, manipulabil. Votează „promisiuni”, idiosincrasii, idei fixe, instincte şi interese private, speranţe oarbe. Nu perspectiva, ci imediatul, nu ţara, ci eu, „noi şi-ai noştri”. Cu alte cuvinte, votul nu e rezultatul reflecţiei responsabile, al unei alegeri dezinteresate, al unei opinii argumentabile. E o ”pornire”, un ”capriţ”, o toană, o ”pandalie”. Sau, măcar, simpla anticipare a unui profit personal. (citeste articolul in Adevarul / de Andrei Plesu)

August 7, 2015 Posted by | cultura, politic, spirith | | Lasă un comentariu

ACORD pentru salvarea statului de drept și a democrației în România

Monica Macovei, fost candidat la prezidenţiale, a declarat, miercuri, că îi va transmite candidatului ACL Klaus Iohannis o scrisoare cu „10 cerinţe minimale” privind „chestiuni de principii”, de la justiţie şi anticorupţie la economie, aşteptând din partea acestuia un răspuns semnat pentru a-l vota. În scrisoarea adresată lui Klaus Iohannis, Macovei îi cere acestuia, între altele, să nu promulge legea graţierii şi amnistiei, să nu efectueze graţieri individuale „decât pentru oameni aflaţi în nevoie”, să organizeze, dacă va ajunge preşedinte, un referendum naţional în 2015 pentru eliminarea imunităţii parlamentarilor, miniştrilor şi a preşedintelui, să garanteze, în privinţa politicii externe, păstrarea direcţiei României către vest, continuarea procesului de integrare în UE prin aderarea României la spaţiul Schengen, să respecte independenţa justiţiei.Ea a menţionat că va trimite scrisoarea către Klaus Iohannis în cursul serii.Macovei a mai spus că nu este vorba de o negociere şi că nu vrea nimic în loc, arătând că sunt „cerinţe minimale” din partea celor care au votat-o privind „chestiuni de principii”. (Mediafax)

ACORD pentru salvarea statului de drept și a democrației în România

Monica Macovei
C.A. Rosetti 17, Sector 2, București

Către Klaus Iohannis
Aleea Modrogan 22, Sector 1, București

ACORD pentru salvarea statului de drept și a democrației în România

Domnule Klaus Iohannis,

În numele oamenilor care m-au susținut prin votul lor și al celor care au lucrat pro-bono în această campanie electorală, vă transmit în continuare cerințele esențiale pentru a salva democrația și statul de drept în România.

În cazul în care acceptați aceste minime cerințe, vă rog să semnați acest Acord, cu mențiunea că vă angajați să îl respectați în totalitate, atât în calitatea dumneavoastră de președinte PNL și co-președinte ACL, cât și în cea de viitor Președinte al României.

Cerințele minime sunt următoarele:

1. Să garantați și să acționați ferm pentru continuarea și aprofundarea Parteneriatului Strategic în vigoare, semnat de România cu SUA și pentru menținerea angajamentelor României față de NATO ca fundament și prioritate a politicii noastre externe.

2. Să garantați și să acționați ferm pentru continuarea procesului de integrare în Uniunea Europeană, prin aderarea României la spațiul Schengen și adoptarea monedei euro.

3. Să nu promulgați legea grațierii și amnistiei, și să nu efectuați grațieri individuale decât pentru oameni aflați în nevoie (bătrâni, bolnavi și alte situații excepționale).

4. Să organizați în 2015 un referendum național pentru eliminarea imunității parlamentarilor, miniștrilor și a președintelui, iar partidele care vă susțin să acționeze pentru ca voința exprimată a cetățenilor să fie transpusă în legislație și în noua Constituție.

5. Să garantați promovarea de către partidele care vă susțin a:

a. unei legi privind votul electronic și prin corespondență pentru ca toți românii din țara și străinătate să poată vota, în așa fel încât noul sistem de vot să funcționeze începând cu alegerile locale din 2016.

b. unei legi privind modificarea legii partidelor politice, astfel încât să se permită înființarea unui partid cu minimum 3 membri, așa cum este în majoritatea țărilor europene.

6. Să susțineți alocarea a 6% din PIB pentru educație și 6% din PIB pentru sănătate.

7. Să cereți și să militați pentru depolitizarea și reformarea ANAF astfel încât:

a. IMM-urile să nu mai fi hărțuite de autoritățile de control. Hărțuirea trebuie să înceteze pentru a proteja oamenii liberi cu inițiativă și afacerile lor;

b. în 2015 ANAF să recupereze cel puțin 50% din prejudiciile stabilite prin hotărâri judecătorești definitive și să-și stabilească o prioritate din recuperarea banilor din evaziunea de mari dimensiuni.

8. Să garantați împreună cu partidele care vă susțin că exploatarea cu cianuri de la Roșia Montană nu va deveni realitate și va rămâne doar un episod rușinos.

9. Să garantați că:

a. nu veți schimba conducerea DNA la nivel de procuror șef, procuror șef adjunct, adjunct sau șef secție, că nu veți accepta niciun fel de schimbare care să afecteze în vreun fel activitatea DNA.

b. nu veți promulga nicio modificare a legii actuale privind Direcția Națională Anticorupție (DNA), care ar reduce sau slăbi competențele și instrumentele de anchetă ale DNA, inclusiv pe cele privind investigațiile din etapele premergătoare formulării unei acuzații.

c. nu veți solicita sau promulga vreo lege de comasare a DNA cu nici o alta structură din Parchet, că nu veți accepta schimbarea denumirii DNA.

d. nu veți cere sau promulga vreo normă legală care să schimbe procedura de numire și revocare a persoanelor cu funcții de conducere din parchete (DNA inclusiv), menținând actuala procedură în care ministrul justiției propune pe bază de competiție și selecție un candidat pentru oricare dintre aceste funcții, propunere urmată de audiere publică în CSM, și de decizia președintelui României.

10. Să garantați că:

a. veți aproba de îndată orice solicitare de urmărire penală care vă este adresata dumneavoastră de procurori pentru miniștri care nu sunt membri ai Parlamentului României, având în vedere că această atribuție este și în competența președintelui, conform articolului 109 alineatul 2 din Constituția României; partidele care vă susțin vor vota fără nicio excepție, prin vot la vedere și fără amânări, pentru ridicarea imunității și pentru aprobarea cererilor de urmărire penală adresate de procurori Parlamentului.

b. nu veți face înțelegeri politice la momentul numirilor în funcțiile de conducere a parchetelor și că veți numi în funcție numai magistrați care au dovedit deja capacitatea de a lucra în dosare complexe, profesionalism, integritate, independență și curaj, selectați de către ministrul Justiției pe baza acestor criterii și prin proceduri competitive și transparente. Să garantați că veți refuza propunerile de revocare din funcțiile de conducere a parchetelor venite de la ministrul Justiției dacă acestea privesc procurori care îndeplinesc aceste criterii.

c. nu veți accepta modificarea/slăbirea legilor anticorupție – Legea 78/2000, OUG 43/2002, Codul penal în secțiunile relevante, Legea 176/2010, Legea 115/1996 și Legea 161/2003.

d. nu veți accepta modificarea/slăbirea cadrului legislativ și instituțional privind controlul averilor, al conflictelor de interese si al incompatibilităților, al declarațiilor publice de avere și interese.

e. vă veți consulta cu ONG-urile de profil, Comisia Europeană și partenerii externi în privința politicilor publice în justiție și anticorupție pe care dumneavoastră, Guvernul sau Parlamentul le veți promova public.

Cum toate cererile din prezentul pact sunt fundamentale pentru România, iar oamenii care m-au votat au votat, de fapt, pentru aceste principii și proiecte, am certitudinea că nu veți ezita să întăriți prin semnătură aceste cereri ale angajatorului dumneavoastră, poporul român.

Monica Macovei (5.11.2014)

Klaus Iohannis a declarat ca a fost foarte bucuros sa auda ca Monica Macovei il sustine si ca cele 10 puncte se regasesc si in programul lui prezidential

UPDATE: 6 noiembrie 2014 Presedintele PNL Klaus Iohannis a declarat joi la Cluj ca a fost foarte bucuros sa auda ca Monica Macovei il sustine si ca este dispus sa ii reconfirme in scris ca sustine toate propunerile ei, pentru ca acestea s-ar afla deja in programul sau de guvernare. „Am luat act cu bucurie de afirmatiile Monicai Macovei. Sunt bucuros sa reafirm ca toate aceste lucruri se regasesc in programul meu prezidential: independenta justitiei, statul de drept, sunt impotriva legii amnistiei si gratierii. Pot sa reconfirm toate aceste lucruri si intr-un document scris”, a spus Klaus Iohannis. (Stiri Pe Surse)

Noiembrie 6, 2014 Posted by | politic | , , | Lasă un comentariu