equilibrium

The art of life

APC Romania: Telemea de vacă cu soluție pentru dezghețarea drumurilor!

40% din sortimentele analizate au calitatea a II-a. Consumatorii cumpără brânză telemea de vacă, de calitatea a II-a, la preț de calitate superioară!

Unul din 3 sortimente de brânză telemea conține clorură de calciu!Cea mai largă utilizare, în ultimii și viitorii ani, a clorurii de calciu  vizează prevenirea formării gheții și îndepărtarea acesteia de pe șosele.

Acumularea clorurii de calciu în organism (hipercalcemie) determină o serie de reacții, printre care: gust calcaros în gură, dureri de stomac, bufeuri, greață și vărsături, lipsa apetitului, sete extremă, dureri osoase, aritmie, pietre la rinichi, comă.

Asociația Pro Consumatori (fostă Asociaţia pentru Protecţia Consumatorilor din România – APC România) membră a Organizației Europene a Consumatorilor, a analizat 32 de sortimente de brânză telemea de vacă comercializate în marile structuri comerciale. Acest studiu face parte din Campania Națională de Informare și Educare: ”Să învățăm să înțelegem eticheta!”. Prin această campanie, experții Asociației Pro Consumatori (APC) își propun să-i învețe pe consumatori să înțeleagă eticheta produselor astfel încât aceştia să facă achiziții în cunoștință de cauză. Brânza telemea este preparată din caș bine stors, tăiat în bucăți cu fețe de obicei dreptunghiulare, și conservată în saramură.

„Calitatea unei telemele ține de multe caracteristici ale laptelui și ale cheagului, de modul de preparare (unde s-au acumulat nenumărate mici secrete, multe pierdute pentru totdeauna odată cu cei ce le-au știut), de modul de conservare și chiar de modul de consum. Nu oricine stăpânește îndeajuns alte aspecte dinaintea consumului, dar cei mai mulți consumatori și-au dezvoltat propriile criterii în consum și tabieturi strict particulare. Are telemeaua ceva al ei care lasă impresii senzoriale durabile, chiar dacă este consumată în cel mai frugal mod, bunăoară alături de mămăligă aburindă ori pâine prospătă crocantă, lângă vreo legumă abia luată dintr-un vrej de roșie ori castravete. Socoteli peste capul consumatorilor au făcut și din telemea un produs potrivit pentru afaceri durabile: telemeaua „de fabrică“ trebuie să se alinieze la cerințe standardizate, riguros unitare, la care spiritul speculativ al afaceriștilor a găsit soluții pentru asigurarea conformității cu normele, în care însă au putut fi puse la punct găselnițe pentru profit crescând: tratamente nefirești aplicate laptelui, substituiri ale cheagului natural, aditivi pentru menținerea îndelungată a caracteristicilor standardizate etc. Și asta în cazurile încă acceptabile. Sunt evidente și lăudabile demersurile de readucere în actualitate a cunoștințelor legate de prepararea și consumul telemelei tradiționale, care constituie o alternativă plăcută și sănătoasă între numeroasele formule de hrană propuse generațiilor care vin. Prof. Univ. Dr. Ion Schileru – Departamentul de Business, Științele Consumatorului și Managementul Calității, ASE București.

„Brânza telemea de vacă conţine şi trei proteine alergizante: lactalbumina, beta-lactoglobulina și cazeina. Cert este că o persoană care suferă de una din afecţiunile cronice ale momentului va fi afectată de ingestia acestor proteine alergizante, crescând în acelaşi timp inflamaţia în organism şi culminând totodată cu instaurarea unei disbioze intestinale la nivelul aparatului digestiv. Din păcate, sistemul digestiv îşi pierde din eficienţă pe măsură ce omul insistă pe ideea de a consuma aceste produse lactate care au un puternic caracter inflamator, iar de aici până la instaurarea bolilor cronice nu este decât un singur pas. Este evident că natura a reglat în mod natural acest proces şi nu înțeleg de ce omul este atât de încăpăţânat încât să recunoască că laptele consumat după vârsta de doi ani îi poate face mai mult rău decât bine. Referindu-mă la brânza telemea de vacă, aş putea spune în primul rând că face parte din categoria alimentelor care produc inflamaţie în organismul nostru, consumul lactatelor crescând riscul de a căpăta afecţiuni cronice. În esenţă, brânza telemea de vacă care se comercializează pe piaţa noastră este produsă din lapte pasteurizat, acest procedeu distrugând structura ortomoleculară a micronutrienţilor regăsiţi în acest aliment. Acesta este şi argumentul meu pentru care voi milita întotdeauna pentru consumul alimentelor preparate în casele noastre, întrucât avem controlul total asupra ingredientelor pe care le adăugăm în reţetele preferate. Spre exemplu, am putea prepara foarte ușor brânză proaspătă în bucătăria noastră, atât timp cât avem pe cineva de încredere care ne furnizează în mod constant laptele proaspăt. Concluzionând, sunt de părere că putem alege iaurtul sau kefirul în locul brânzei telemea de vacă, atunci când mergem la cumpăraturi, întrucât cantitatea de lactoză este cu mult mai redusă în aceste două produse fermentate în mod natural, iar dacă mergem pe ideea de a le prepara în casele noastre, atunci va fi şi mai bine. Numai în acest mod se păstrează probioticele vii care întreţin sănătatea microbiomului nostru, fiind de fapt şi cheia care întreţine în mod constant sănătatea noastră. Sunt de părere că produsele obţinute din laptele de capră sunt mai sănătoase comparativ cu derivatele din laptele de vacă, întrucât sunt mai puţin alergizante, neinflamând pereţii intestinali. Brânza proaspătă din laptele de capră reprezintă o alternativă superioară brânzei telemea de vacă, deoarece nu conţine un exces de sare. O soluţie ideală ar fi că noi să începem să ne gândim mai serios la opţiunea de a consuma iaurt şi kefir vegetal, în detrimentul produselor lactate precum telemeaua de vacă. Insist asupra ideii ca românii să înceapă să mănânce mai puţin din cutiile ambalate şi mai mult din pământ, fiind de părere că alimentele vii nu au etichetă. Food is the only medicine.” Nutriţionist Dumitru Bălan.

SURSA: APC Romania

Iulie 31, 2017 Posted by | sanatate | | Lasă un comentariu