SUMMITUL NATO martie 2022 – 4 noi grupuri de luptă în România, Bulgaria, Slovacia și Ungaria

Secretarul general al NATO Jens Stoltenberg a reafirmat că a fost aprobată consolidarea Flancului Estic prin crearea a 4 noi grupuri de luptă din România, Bulgaria, Ungaria și Slovacia

Secretarul General al NATO Jens Stoltenberg a declarat joi, la finalul summitului extraordinar de la Bruxelles, că aliații au convenit să ofere sprijin logistic Ucrainei, inclusiv prin livrarea de echipamente de apărare și detectare a armelor nucleare și chimice. El a precizat însă că nu ar fi înțelept să prezinte o listă cu toate echipamentele militare defensive pe care le oferă armatei ucrainene și a insistat că liderii alianței au responsabilitatea de a se asigura că războiul nu se extinde în Europa.

Ne vom asigura ca acest conflict nu se extinde. Liderii NATO și-au reafirmat angajamentul pentru politica ușilor deschise

Liderii au aprobat 4 noi grupuri de luptă în România, Bulgaria, Slovacia și Ungaria. Acestea vor suplimenta cele 4 grupuri pe care le avem în țările baltice și Polonia, deci vom avea acum 8 grupuri de luptă. Vom consolida apărarea pe mare și în spațiul aerian. Vom întări securitatea cibernetică, aceste detalii vor fi stabilite la summitul din iunie. Vom echipa armata Ucrainei cu sisteme anti-tanc și sisteme antirachetă. Ne vom asigura ca acest conflict nu se extinde. Liderii NATO și-au reafirmat angajamentul pentru politica ușilor deschise.

”Românii pot sta liniștiți. România este apărată de cea mai mare alianță”, a spus presedintele Romaniei, Klaus Iohannis

Voi prezenta îngrijorările noastre legate de Republica Moldova, securitatea Republicii Moldova, situația energetică, economică. Românii pot sta liniștiți. România este apărată de cea mai mare alianță. Fiindcă românii sunt îngrijoraţi de această situaţie, trebuie să vă spun foarte clar că niciun român nu trebuie să se teamă. Suntem parte din cea mai mare, din cea mai puternică alianţă de apărare care a existat vreodată. Militarii noştri sunt bine pregătiţi. Deci pot să spun cu mâna pe inimă, cum se zice, că România nu este în pericol, românii sunt în siguranţă prin forţele noastre armate şi prin NATO.

Romania e al treilea beneficiar de trupe NATO în regiune

România are în acest moment pe teritoriul său 3.300 de militari străini din țări aliate NATO, toți aflați în misiuni pe bază de rotație, ceea ce înseamnă că nu vorbim de prezență permanentă. România are al treilea cel mai mare contingent din regiune, după Polonia, care are 10.500 de militari străini, potrivit informațiilor făcute publice de Comandamentul aerian aliat al NATO.

Nici îngrijorările legate de Moldova nu sunt justificate

Românii pot sta liniștiți, România este în siguranță. Nici îngrijorările legate de Moldova nu sunt justificate în afară de speculațiile din presă. Problemele Moldovei sunt legate de refugiați. Putem să ajutăm Moldova cu finanțări, cu transfer de energie. Nu avem niciun fel de date că ar exista altfel de amenințări.

SURSA: Hotnews.ro | Hotnews.ro 2 | G4media.ro

Războiul din Ucraina, un epilog la Războiul Rece

Cu Ucraina, Rusia este Imperiul. Fără Ucraina, este un mare cnezat al Moscovei

Criza ucraineană, de fapt războiul din Ucraina, este mai degrabă un epilog la Războiul Rece? Nimeni nu stie cum se va încheia această criză, însă poate fi ultima zvâcnire a Imperiului care luptă pentru a se menține și a-și păstra pozițiile și influența. Dacă Rusia se resemnează cu abandonarea Ucrainei atunci este sfârșitul Războiului Rece, urmat de integrarea Rusiei în Europa. Deocamdată nu suntem la stadiul ăsta.

Gorbaciov caracteriza situația internațională, în puține cuvinte. „Există în clipa de față, spunea el anul trecut, o singură supraputere și situația aceasta se va mai prelungi mult timp – Statele Unite. În Sud-Estul Asiei se profilează a doua supraputere“, și aici insist eu, dacă Rusia se modernizează și Europa își găsește echilibrul și coeziunea, împreună vor putea constitui a treia supraputere.

Urmăresc cu atenție politica lui Putin, care într-un fel e foarte subtilă, într-un fel e brutală. De pildă, lucrează subtil la a îndepărta Europa de Statele Unite. Acest țel îl urmărește, pe de o parte, prin jocul economic al intereselor reciproce, al surselor de energie în primul rând, dar și prin investițiile occidentale în economia rusă, ceea ce este și un prilej de modernizare, pentru că Putin înțelege importanța modernizării, dar încearcă să o facă în chip contradictoriu. El vrea modernizarea Rusiei fără  abandonarea tradiției imperiale și a regimului de dominație.

De la anul americanii, Statele Unite, devin principalii producători de gaze și că în curând și de petrol. Or, asta e o lovitură mortală pentru sursa de putere a Rusiei.

Cu Ucraina, Rusia este Imperiul. Fără Ucraina, este un mare cnezat al Moscovei. Rusia a devenit imperiu când și-a integrat Ucraina și a ajuns la Marea Neagră. Acela este momentul imperial. Pierderea Ucrainei ar însemna sfârșitul Imperiului, revenirea la formula Marelui Cnezat al Moscovei, situație cu care oameni din conducerea rusă, cum cred că este Putin, nu s-au resemnat. Semnificativ e faptul că, după câte indicații putem avea privitoare la opinia publică rusă, majoritatea sprijină politica agresivă. După ultimele indicații, 60-70%.

Dacă Rusia redevine imperiu – nu cred, dar lucrăm cu ipoteze –, dacă redevine, atunci asta va influența și atitudinea Germaniei și a celorlalte țări europene.

Rusia se teme de China. Am auzit spunându-se că „Siberia va fi Crimeea Chinei“. Asta o știu și rușii, să se ferească de China. Ceea ce nu înseamnă că ei nu au încercat și încă mai încearcă să capteze Europa, să strângă legăturile cu diferite capitale pentru a-și realiza țelurile. În primul rând, modernizarea, pe care Rusia n-o poate face decât cu concursul Europei. Cred că, în cele din urmă, punctul de vedere american se va impune și rușii vor fi siliți să se integreze. Aștept mult să văd finalul acestei crize imperiale ruse, pentru că în funcție de asta vor evolua și relațiile între Europa și Statele Unite și cred că se vor consolida în urma acestei evoluții, care va fi cred sfârșitul Războiului Rece.

un interviu de Armand Gosu cu Serban Papacostea (istoric, membru corespondent al Academiei Române și membru al Academiei Ligure de Științe și Litere din Genova) – Revista 22