equilibrium

The art of life

Drum transregio până la Bistrita şi drum expres până la Petea, pentru legătura din Suceava spre autostrada M3 din Ungaria

Drum Expres BistritaMinistrul Transporturilor, Alexandru Cuc, i-a răspuns deputatului ALDE de Suceava Alexandru Băişanu, privind investiţiile pe care le are în vedere acest minister pentru realizarea unei legături rutiere rapide între Suceava şi Petea în vederea conectării la autostrada M3 din Ungaria.

Astfel, ministrul arată că viziunea strategică a Ministerului Transporturilor este dată de Master Planul General de Transport al României, care constituie un instrument strategic de planificare a intervenţiilor majore (proiecte şi alte acţiuni) pentru perioada 2016-2030 ce sunt semnificative pentru obiectivele de transport la scară naţională.

El adaugă că Master Planul General de Transport are asociată Strategia de Implementare ce defineşte prioritizarea proiectelor, programul de eşalonare a proiectelor, perioada acestora de implementare şi sursa de finanţare, fiind aprobat în 14 septembrie 2016.

Alexandru Cuc explică în răspuns că ierarhizarea proiectelor, pentru cele cinci moduri de transport, s-a realizat în funcţie de valoarea ratei interne de rentabilitate economică a proiectului (valoarea RIRE a fost determinată în urma rulării Modelului Naţional de Transport), apartenenţa la reţeaua TEN-T Core/Comprehensive şi impactul asupra siturilor NATURA 2000.

„Astfel, în Master Planul General de Transport, pentru legătură Petea – Satu Mare – Baia Mare – Dej – Bistriţa – Vatra Dornei – Suceava sunt prevăzute următoarele tipuri de proiecte de infrastructură rutieră: drum expres pentru sectorul Petea – Bistriţa şi drum transregio pentru sectorul Bistriţa – Suceava” precizează ministrul.

Legătura cu autostrada M3 din Ungaria va fi asigurată prin Satu Mare prin sectorul de drum expres nod Livada – Petea, cu o lungime de 29.21 km, perioada de implementare 2030-2032, valoarea estimată fiind de 139.91 milioane de euro fără TVA, iar acest proiect face parte din legătura cu drumul expres DX4, Turda – Hamleu, cu o lungime de 320.20 km, având ca perioadă de implementare 2028-2032 şi o valoare estimată de 1713.21 milioane de euro fără TVA, menţionează Cuc în răspuns.

El adaugă că acest sector de drum va fi conectat cu sectorul de drum expres Dej – Bistriţa, cu o lungime de 55.60 km, având perioada de implementare 2027 – 2030 şi o valoare estimată de 266.42 milioane euro fără TVA.

„Legătură dintre Bistriţa şi Suceava este asigurată de drumul transregio TR52 după cum urmează: sectorul Bistriţa – Vatra Dornei, cu o lungime de 71.00 km, perioada de implementare 2022-2025 şi o valoare estimată de 59.40 mil. euro fără TVA, sectorul Vatra Dornei – Câmpulung Moldovenesc, cu o lungime de 44 km, perioada de implementare 2022-2025 şi o valoare estimată de 32.10 mil. euro fără TVA şi sectorul Câmpulung Moldovenesc – Suceava, cu o lungime 63.00 km, perioada de implementare 2022-2025 şi o valoare estimată de 33.40 mil. euro fără TVA” mai precizează ministrul Transporturilor.

El subliniază că prin Modelul Naţional de Transport se asigură o dezvoltare unitară a infrastructurii rutiere cu orizont de implementare 2040, fiind necesară însă şi o corelare legislativă pentru uniformizarea strategiilor promovate de către Ministerul Transporturilor, respectiv Legea nr. 363/2006 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional – PATN, cu H.G. nr. 666/2016 sau, după caz, Legea nr. 203/2003 privind realizarea, dezvoltarea şi modernizarea reţelei de transport naţional şi european, republicată, cu nouă Reţea transeuropeană de transport – TEN-T, aprobată prin Regulament TTE – 2012 la nivel european.

Alexandru Băişanu i-a transmis ministrului Transporturilor, în Parlament, că, recent, autorităţile guvernamentale din ţara vecină, Ungaria, au anunţat că vor finaliza în acest an tronsonul de autostradă M3 care va ajunge lângă graniţa cu România, spre Punctul de Trecere a Frontierei Petea.

„Vă reamintesc că această autostradă face parte dintr-un proiect care a fost convenit şi semnat în aprilie 2006 la Nyiregyhaza, în prezenţa unor reprezentanţi ai guvernelor din Ungaria şi România, de reprezentanţi ai unor regiuni din Ungaria, ai judeţelor Satu Mare, Maramureş, Suceava, Botoşani, Iaşi, dar şi ai unor reprezentanţi din Ucraina şi Republica Moldova privind construcţia unei şosele rapide pe traseul Nyiregyhaza – Odesa prin Suceava şi Chişinău, drum care se va conecta cu coridorul pan european V” arăta Băişanu.

El a amintit că, urmare a acestei decizii, în anul 2006, Guvernul a realizat un plan de transport, aprobat prin Legea nr. 363 din 21 septembrie 2006 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional – Secţiunea I – Reţele de transport, în care se propune autostrada Petea – Satu Mare – Baia Mare – Mireşu Mare – Dej – Bistriţa – Vatra Dornei – Suceava.

Ulterior, prin Strategia pentru transport durabil a Guvernului României, Ministerul Transporturilor, pe perioada 2007-2013 şi 2020, 2030, anexa nr.7, din martie 2008, proiectul de autostradă Petea – Satu Mare – Baia Mare – Mireşu Mare – Dej – Bistriţa – Vatra Dornei – Suceava, este înscris cu menţiunea: “Tabel de concordanţă privind proiectele prioritare în domeniul rutier, identificate de România împreună cu Uniunea Europeană, care urmează a fi realizate până în anul 2015 (şi în continuare)”.

„Ţinând cont de faptul că autorităţile din Ungaria realizează partea lor din înţelegerea din anul 2006, vă întreb, domnule ministru, când îşi propune Guvernul României să respecte prevederile Legii nr. 363 din 21 septembrie 2006 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional, astfel încât aproape trei milioane de români din zona de nord a ţării să poată beneficia de dezvoltare prin conectarea zonei la sistemul european de autostrăzi” adăuga Băişanu. (A. DIMA)

SURSA: Crainou.ro

Anunțuri

Iulie 18, 2017 Posted by | bistrita, business, turism | , , , | Lasă un comentariu

Brandul de fashion LC Waikiki deschide la Bistrita si cauta manager de magazin

LC Waikiki cauta pentru magazinul din Bistrita sef magazin – director magazin – store manager – sef raion

LC Waikiki BistritaCandidatul ideal:
• Diploma de licență este o necesitate
• Bună cunoaștere a limbii engleze (scris și verbal)
• Minim 3 ani de experiență în domeniul comerțului cu amănuntul și 1 an de experiență ca manager de magazin
• Comportament bun al abilităților de vânzări și de negociere
•Orientat catre client
• Auto-developer
• Orientate spre rezultate și au o atitudine pozitivă
• Abilitatea de a rezolva probleme, de a organiza și de a planifica
• Abilitatea de a lucra într-un mediu multinațional / multicultural

Descrierea jobului:
• Gestionați echipa de magazin și auto-responsabilă față de toate standardele de performanță și comportament LC Waikiki
• Planificarea eficientă a forței de muncă
• Maximizează productivitatea și eficiența magazinului
• Stabilește un serviciu excelent pentru clienți și satisfacție
• Stabilirea și menținerea unor standarde ridicate pentru aspectul magazinului și pentru merchandising vizual, în conformitate cu standardele corporatiste
• Realizarea obiectivelor de vânzări date, a productivității / m2 și a obiectivelor de profit de bază
• Realizarea performanței de audit intern convenite / date
• Controlează rata de contracție și toate cheltuielile și îmbunătățește ratele de conversie

APLICA ACUM:
https://www.bestjobs.eu/en/job/store-manager-bistrita

Despre LC Waikiki

Piata din Romania are un potential de crestere foarte mare pentru LC Waikiki, brandul putand sa fie reprezentat aici cu pana la 40 de magazine pana in 2023.

Compania vizeaza pentru 2017 o rata de crestere a afacerii de 50% comparativ cu 2016 si o suprafata totala a magazinelor de minim 23.000 m2.

In acest moment LC Waikiki are 16 magazine in Romania in: Bucuresti (6), Cluj (1), Brasov (1), Ploiesti (1), Arad (1), Constanta (2), Baia Mare (1), İasi (1), Craiova (1), Oradea (1) si planuieste sa deschida inca cel putin alte 6 in 2017 in Bucuresti, Timisoara, Bacau, Braila si Suceava. Deschiderea unui noumagazin presupune o investitie de 1,5 milioane de dolari iar suprafata totala a magazinelor din Romania este de 17.000 m2.

Principalii concurenti ai companiei sunt H&M, Zara, dar si FashionDays.ro sau FashionUp.ro.

Brandul LC Waikiki a fost lansat în Franţa în 1985, iar circa 12 ani mai târziu a intrat în porto­foliul unui grup din Tur­cia. România a fost de alt­fel prima piaţă externă pe care brandul s-a extins. Grupul turc LC Waikiki a intrat pe piaţa locală în 2009. In prezent, LC Waikiki are 672 de magazine in 31 de tari.

Iulie 18, 2017 Posted by | bistrita, business | | Lasă un comentariu

Iliberalismul, un nou fenomen politico-social

„Poporul nu poate decide pînă ce nu se decide cine este poporul”

Iliberalismul‘ – un termen relativ recent intrat în vocabularul politic al analizei relaţiilor internaţionale – indică insatisfacţia unui număr considerabil de cetăţeni ai diverselor state ale lumii faţă de liberalism, faţă de performanţele democraţiilor liberale.

Iliberalismului devine un pericol pentru toţi cei pentru care libertăţile cetateneşti şi drepturile omului reprezinta valori majore ale omenirii

De la Viktor Orban la Donald Trump, de la Recep Tayyip Erdoğan la Vladimir Putin, de la votantii care îi susţin, tentaţia iliberalismului devine un pericol pentru toţi cei pentru care libertăţile cetateneşti şi drepturile omului reprezinta valori majore ale omenirii.

Iliberalismul. De la Rusia şi Turcia, în UE, la Ungaria, Polonia si Romania

Iliberalismul este un termen care a fost folosit pentru prima dată în 1997 de jurnalistul american Faared Zakaria, în definirea democraţiilor din lume unde, cu toate că statul îşi asumă respectarea libertăţilor şi a valorilor liberalismului clasic, democraţia este aparentă. În realitate, separaţia puterilor în stat, egalitatea în drepturi sau libertatea informaţiei sunt chestiuni  teoretice.

Acest concept a fost readus în discuţie în Europa de azi şi „pare reanimat de evenimentele politice din ultimul timp din ţări precum Ungaria sau Polonia unde echilibrul democratic, separarea puterilor în stat sau respectarea valorilor europene au devenit chestiuni discutabile”, explică pentru gândul politologul Cristian Pârvulescu.

Conform acestui model, statul de drept este subordonat unui sistem monopartid. La fel ca în Rusia, ungurii pot vota în continuare, cetăţenii pot protesta şi presa privată îl poate critica pe premier, dar aceasta este o falsă democraţie. Instituţiile statului, tribunalele şi radioteleviziunea publică sunt în mâinile partidului de guvernământ.

„Şabloanele contemporane cu cea mai mare notorietate, care au servit ca exemplu pentru adoptarea şi în interiorul UE a acestui model sunt Rusia lui Putin şi Turcia lui Erdogan. Manifestarea acestui  acestui model, iliberal, se poate intensifica şi la noi odată cu creşterea ameninţărilor din exterior şi a problemelor economice”, arată Cristian Pârvulescu.

Cel care lansa acum două decenii un termen, devenit obsesiv astăzi, „democrație iliberală“, Fareed Zakaria, scria într-un editorial care a apărut în 28 decembrie 2016, în Washington Post, că se teme că, în actualul context american, „am putea vedea creșterea democrației iliberale în Statele Unite ale Americii – ceva care ar trebui să privească pe toată lumea, atît pe republicani, cît și pe democrați, atît pe susținători, cît și pe criticii lui Donald Trump“.

O democrație low cost, un fel de democrație de-a gata, tocmai bună pentru consumatorii mai puțin pretențioși care se bucură de prețurile mici făcînd rabat de la calitate: o democrație în care ajung să cîștige cei ce nu susțin valorile democrației, dar care sînt legitimați prin vot. În articolul din 1997, Zakaria constata emergența unor „regimuri alese democratic și nu odată realese sau reconfirmate prin referendumuri, dar care ignoră în mod curent limite constituționale cu privire la puterea lor și lipsesc cetățenii de drepturile și libertățile lor fundamentale. Din Peru pînă în teritoriile palestiniene, din Sierra Leone pînă în Slovacia, din Pakistan pînă în Filipine, vom vedea apariția unui fenomen dăunător în viața internațională – democrația iliberală“.

Refluxul democrației este previzibil și acesta poate începe din momentul în care un cumul de factori se regăsesc, între aceștia populismul și efectul de contagiune al modelului nedemocratic. De unde și bătălia ideologică ce se dă acum în jurul valorilor democrației liberale. Și tot Huntington, care îl cita în articolul său pe Ivor Jennings, un constituționalist britanic, care a trăit în secolul al XX-lea, ne sugerează care este miza: „Poporul nu poate decide pînă ce nu se decide cine este poporul“. (Samuel Huntigton – Democracy’s Third Wave)

„Suntem, şi nu doar în România, în plin reflux al democraţiei. Teoria mareelor democratizării, pe care Samuel Huntington a propus-o încă din 1991 pentru a explica evoluţia tendinţelor pro şi antidemocratice de-a lungul ultimelor două veacuri, pare să se valideze odată în plus de ceea ce se întâmplă în ultima vreme în Europa Centrală şi de Est. Căci, dacă refluxul democraţiei se resimte şi în Vest, amploarea sa este mult mai mare în Est. În acest context, România este prinsă în vârtejul iliberalismului ambiental, iar tendinţele iliberale devin hegemonice la nivel societal.  Deşi România nu a fost niciodată o autentică democraţie şi a avut (şi are nevoie în continuare) de monitorizare pentru a putea îndeplini criteriile minimale ale statului de drept, tendinţele iliberale s-au acutizat doar în ultimii ani vestind intrarea într-un nou stadiu autoritarist. Deja fostul preşedinte era înclinat spre cultul personalităţii şi autoritarism, iar această orientare a împins România într-o direcţie iliberală şi antiparlamentară care deschide calea spre un tip de autoritarism postmodern şi post democratic.” (Cristian Pirvulescu – politolog)

Viktor Orban a declarat, cu referire la regimul politic din statul său, că nu e necesar să fie unul liberal: „Nu toate democrațiile trebuie să fie liberale”. Premierul ungar a declarat că privilegiază aranjamentele politice democratice, însă nu este de acord şi cu valorile liberale. Ideea de a discuta despre opțiuni democratice „iliberale”, contrare democrațiilor liberale clasice, este o nouă invenție doctrinară care merită investigată tocmai că este o teorie în formare, dar cu rădăcini adânci. ” E o consecință şi aceasta a „politicilor democratice iliberale”, dar şi a unui naționalism al unui stat „din linia a doua” care, sub protecția securitară acordată de ceilalți, îşi permite să joace şi alte opțiuni publice.”

SURSE: Observator Cultural | Bursa | SNSPA | Gandul Info | Evz.ro

Iulie 18, 2017 Posted by | cultura, politic | , | Lasă un comentariu