equilibrium

The art of life

Zhuangzi – Calatorie Libera

Cândva, Zhuang Zhou s-a visat fluture. Ce fericit era fluturele! Era atât de încântat şi bucuros, încât nu mai ştia că este Zhou. Însă, deodată, s-a trezit şi s-a mirat că este Zhou. Nu mai ştia dacă Zhou se visase fluture sau fluturele se visase Zhou. Aşadar, între Zhou şi fluture pesemne că există o deosebire. Aceasta se numeşte „Transformarea Lucrurilor“. (Zhuangzi)

„Dao acoperă şi poartă cele zece mii de lucruri. Cât de măreţ este în vastitatea lui! Omul Superior trebuie săşi golească inima. A acţiona prin Non-Acţiune se numeşte Cer. A vorbi prin Non-Acţiune se numeşte Virtute. A iubi oamenii şi a se procupa de lucruri se numeşte Omenie. A considera diferenţele ca asemănări se numeşte Măreţie. A Zhuangzi - Calatorie Liberaacţiona fără a delimita dierenţele se numeşte Ingăduinţă. A avea zece mi de diferenţe se numeşte Bogaţie. De aceea, a păsta Virutea se numeşte Rânduială. Împlinirea Virţii se numeşte Stabilitate. A se supune lui Dao se numeşte Deplinatate. A nu-şi supune hotărea lucrilor se numeşte Întregire. Dac Omul Superior înţelege aceste zece reguli şi reuneşte totul în măreţia inimii sale, atunci cele zece mii de lucruri se vor îndrepta spre el în şuvoaie. De vreme ce este aşa, el ascunde aurul în munţi, ascunde perla in adâncuri, nu se interesează de avuţii, nu se apropie de nobili si bogati, nu se bucră de viaţă lungă, nu se întristează de moarte prematură, nu se făleşte cu înţelepciunea sa, nu se ruşinează de săracie, nu-şi face parte din foloasele lumii întregi, nu face din guvernarea Lumii Subcereşti meritul său propriu. Meritul constă în a înţelege că cele zece mii de lucrri formează Unu, că Moartea şi Viaţa au aceeaşi formă. Omul Superior vede Întnericul şi aude Linistea. În mjloul întunericului, numai el vede zorile; în mijlocul ilniştii, numai el aude armonia. În adancul cel mai adanc pot fi lucruri; în spiritul cel mai spiritualizat poate fi Samanta. El şi cele zece mii de lucri se unesc. De vreme ce ajunge in Non-Existent, răspunde rugăminţilor lor. Vremurile se scurg, dar isi impun normele: mare, mic, lung, scurt, înalt şi îndepărtat.”

„Zhuangzi reia parţial de la Laozi temele unităţii, seninătăţii, refuzului lumii, dezvoltându-le, sistematizându-le, conferindu-le un plus de forţă şi relief. Dar el se detaşează de Laozi printr-o mai mare tendinţă de interiorizare; preocuparea socio-politică dispare, iar non-acţiunea, nemaiavând nici conotaţie socială, nici conotaţie politică, devine o stare de conştiinţă; tema întoarcerii la Unitate devine, într-o mai mare măsură decât visul vârstei de aur, aspiraţia unirii cu valul mişcător al vieţii. Un element mistic integrează şi, în acelaşi timp, depăşeşte relativismul dialectic al lui Laozi.“ (Isabelle Robinet, Istoria daoismului)

comanda cartea de la Editura Humanitas

Anunțuri

Mai 17, 2017 - Posted by | books, cultura, spirith | , ,

Niciun comentariu până acum.

Lasă un răspuns

Te rog autentifică-te folosind una dintre aceste metode pentru a publica un comentariu:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: