equilibrium

The art of life

APC Romania: Pizza cu piele de porc, aromă de fum și alte 15 E-uri

Studiul privind calitatea pizzei face parte din Campania Națională de Informare și Educare: ”Hrană sănătoasă – o investiție pe termen lung în sănătatea noastră”. Prin această campanie, Asociația Pro Consumatori (APC) trage un semnal de alarmă cu privire la denaturarea legală a unor produse realizate în baza unor reţete tradiţionale şi, totodată, promovează un stil de viață sănătos, atrăgând atenţia în privinţa unor produse alimentare bogate în grăsimi/ acizi grași saturați, zaharuri, sare și aditivi alimentari cu un risc ridicat asupra sănătății consumatorilor.

Pizza este un termen latin, apărut în secolul IX, care înseamnă „pâine plată“. Termenul poate proveni fie din cuvântul grec ”pikte” (însemnând „cocă frământată”), care în latină a devenit ”picta” și ulterior ”pitta”, așa cum a fost și este cunoscut și în limba română (pită = pâine), fie din termenii latinești ”pinsa” (= a bate aluatul, de exemplu) sau ”picea” (închiderea la culoare a preparatului în cuptor).

Dintre numeroasele definiții date pizzei și aprecieri făcute de cunoscătorii în domeniu, aproape toate arată că atât de răspândita pizza (pron. pița): 1. este un produs /fel de mâncare de origine italiană; 2. este un produs de formă rotundă (prin tradiție, dar și de alte forme), plat și subțire, ca o plăcintă (cum este considerat în unele țări, cu termenul englezesc pie –pron. pai); 3. este alcătuit din două straturi, unul din (aluat de) pâine și altul din ingrediente – neapărat roșii / suc de roșii și brânză (numit englezește topping – partea de sus, termen acceptat peste tot în lume); 4. este copt la cuptor; 5. se consumă caldă sau rece, asociată cu un vin sec – roșu, ca italienii, sau alb.

Deseori, pizza înseamnă doar o felie (o porție) dintr-o pizza întreagă. Totuşi, porţia de pizza diferă de la producător la producător, de exemplu, pentru pizza fabricată în Polonia o porţie este egală cu 130-140 grame, în timp ce pentru pizza fabricată în Germania, porţia este egală cu cantitatea de pizza aflată în ambalajul de comercializare, adică 320-350 de grame.

Este probabil cel mai răspândit aliment fast-food (termen englezesc internaționalizat care indică alimentele preparate repede și alimentația rapidă) cel puțin în Europa și America de Nord. Pizza este vândută în stare de conservare (refrigerată sau congelată pentru coacere acasă) ori în stare coaptă (proaspătă sau rece), fie în bucăți întregi, fie în porții. Este un aliment relativ uscat, deci nu pune probleme speciale de păstrare.

Pizza cu 15 E-uri poloneze!

La 94% dintre sortimentele de pizza analizate nu se menționează tipul de făină folosită la realizarea blatului!
81% dintre sortimentele de pizza analizate conțin aditivi alimentari, adică E-uri, de la 2 aditivi alimentari până la 15 aditivi alimentari!
81% dintre sortimentele de pizza analizate sunt importate din țări ca Germania, Franța și Polonia!
63% dintre sortimentele de pizza analizate conțin nitrit de sodiu!
O porție de pizza, adică 150 de grame, conține până la 2,3 grame de sare!
Pizza este un produs hipercaloric și hipersodic!
La numai 19% dintre sortimentele de pizza analizate producătorii menționează separat compoziția blatului și a toppingului!
19% dintre sortimentele de pizza analizate contin aromă de fum!
13% dintre sortimentele de pizza analizate conţin glutamat monosodic!

„În contrast cu publicitarea susținută făcută pizzei în mijloacele de comunicare în masă și pe alte căi, cercetări serioase, repetate periodic, rămân la concluzia că pizza – unul din cele mai populare alimente nu este sănătos: făina albă din blat, brânza, chetchup-ul, mezelurile, tomatele (obținute prin agricultură hidroponică etc.), margarina și alte componente sunt dăunătoare pentru buna funcționare a organismului, pizza rămânând o combinație de carbohidrați și de grăsimi procesate. Publicitatea excesivă nu face decât să sporească numărul suferinzilor: hipertensivi, diabetici, obezi. Dacă mai considerăm unele aspecte frecvente în activitatea unui restaurant, avem motive să dăm dreptate celor aflați în tabăra criticilor pizzei. Blatul pizzei de restaurant sau al celei cumpărate de la supermarket este realizat din făină albă (care are un comportament mai bun la prelucrare, dar este mult mai săracă și foarte dăunătoare pentru sănătate). Blatul pizzei de restaurant rareori se prepară în local, cel mai adesea se cumpără din comerț, la restaurant realizându-se doar toppingul și coacerea. Ingredientele de toping ale piței cumpărate sau consumate la restaurant sunt alese după principiul economicității, care presupune concluzii îngrijorătoare pentru consumator.” Prof. Univ. Dr. Ion Schileru – Departamentul de Business, Științele Consumatorului și Managementul Calității, ASE București.

„În România, găsim pizza pe toate drumurile, dar acest fel de mâncare este în fapt o bucată mare de pâine „cu de toate”. Tocmai de aceea acest fel de mâncare este asociat cu mâncarea nesănătoasă, pentru că noi îl facem să fie nesănătos. Timpul, sau mai precis lipsa lui, ne duce către a mânca pe fugă și a face aproape totul pe fugă, dar mâncarea „Fast Food” poate fi și sănătoasă, dacă vom combina corect alimentele și vom vedea în ele nutrienții. Pizza nu înseamnă nici pe departe ceea ce mâncăm noi în restaurante sau din cutie. Pizza poate fi un fel de mâncare sănătos, dacă folosim ingredientele potrivite și înțelegem ca fiecare fel de mâncare are istoria lui. Este important să știm ceea ce mâncăm pentru că altfel ne trezim cumparând „boala la cutie” în loc de hrană și nutrienți. Citiți eticheta produselor pe care le consumați și începeți să vă hrăniți, nu să vă „umpleți mațul”. Dr. Florin Ioan Bălănică, Specialist în medicina personalizată, nutriție și nutrigenomică, Fondator al „Școlii pentru Sănătate și Longevitate”, Membru al „Academiei Americane de Nutriție și Dietetică”, Reprezentant pentru România al „Organizației Europene pentru Medicina Stilului de Viață” (ELMO).

„Pizza congelată realizată în sistem industrial, în cele mai multe situații, nu mai are nimic în comun cu pizza tradițională. La pizza industrială, compoziţia blatului diferă de cea a pizzei tradiţionale (făină integrală, apă, drojdie, ulei de măsline şi sare), iar aceasta preia şi încărcătura chimică a ingredientelor folosite pe post de topping. Pizza industrială este un produs hipercaloric cu un conținut ridicat de acizi grași saturați, carbohidrați, sare şi aditivi alimentari. Acest produs trebuie consumat cu moderație de către adulți și ocazional de către copii. Analizaţi cu atenţie ingredientele, nu vă lăsaţi înşelaţi de denumirile cu elemente de tradiţionalitate, gen coaptă pe piatră sau pre-coaptă la cuptor cu lemne! Din păcate, acest produs, din cauza notorietății de care se bucură şi a accesibilității date de preț, este achiziţionat de către unii părinţi şi oferit, în mod constant, spre consum copiilor. Acest obicei se datorează faptului că acei părinţi nu au cunoştinţe elementare de nutriţie care să-i ajute să facă alegeri în cunostinţă de cauză pentru copiii lor.” Conf. univ. dr. Costel Stanciu, preşedinte APC.

SURSA: APC Romania

Anunțuri

Aprilie 7, 2017 - Posted by | sanatate | ,

Niciun comentariu până acum.

Lasă un răspuns

Te rog autentifică-te folosind una dintre aceste metode pentru a publica un comentariu:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: