equilibrium

The art of life

Cine a construit Luna (best DoQ)

Exista relatãri antice ce vorbesc despre o perioadã când corpul ceresc nu exista.

Luna se aflã la 384.403 km depãrtare de Pãmânt. Ar putea fi artificialã? Cine a construit Luna? Sa fie luna o nava spatiala? Chiar ne-au ajutat fiinte extraterestre sã ne scriem istoria?

Încã de pe vremea primei misiuni Apollo, investigatorii au cercetat cu atentie fotografiile de pe Lunã în cãutare de structuri, descoperind unele lucruri neobisnuite. La doar 300 kilometrii distantã  de locul de aterizare, existã structuri care se aseamãnã cu obeliscurile. Cineva a construit ceva pe Lunã cu multã vreme în urmã…si nu cred cã erau pãmânteni.

Luna l-a captivat pe om încã de la începuturile civilizatiei. Are un sfert din mãrimea Pãmântului si este cel mai vizibil corp ceresc pe cerul noptii. Înconjoarã Pãmântul în aproximativ 30 de zile. Strãluceste, si nu datoritã vreunei proprietãti, ea reflectã razele Soarelui, de aceea strãluceste. Motivul pentru care trece prin diferite faze este pentru cã Pãmântul blocheazã lumina solarã pe mãsurã ce Luna se rotes te în jurul lui, asadar, ea primeste din ce în ce mai multã luminã de la Soare. Luna este de o importantã crucialã. Ea duce la formarea valurilor, care au ajutat la evolutia vietii, de la existenþa în oceane cãtre existenta pe uscat. De asemenea, mentine înclinarea pe care Pãmântul o are pe orbitã. Fãrã Lunã, fortele gravitationale ar provoca devierea haoticã a polilor, ca la o betie, ca un om beat. Pãmântul ar fi putut fi un loc mai neprielnic vietii, în special pentru dezvoltarea formelor de viatã mai avansate, dacã nu ar fi existat Luna. Desi Luna este responsabilã într-o mare mãsurã pentru aparitia vietii pe Pãmânt, ea însãsi este un astru neospitalier. Este lipsitã de oxigen, iar temperatura de la suprafatã variazã de la 123 grade Celsius, când e expusã Soarelui, la -117 grade, când este umbritã. Este un mediu extrem, pentru cã nu existã oxigen. Gravitatia sa, un amãnunt foarte important, este o sesime din cea a Pãmântului, de aceea îi vedem pe cosmonauti topãind. Luna nu are niciun fel de atmosferã.

O întrebare interesantã în legãturã cu interactiunea noastrã cu Luna ar fi de ce nu ne-am mai întors acolo de la misiunile Apollo? Ar fi putut exista anumiti factori asociati cu Luna? Extraterestri sau alte fiite care au avertizat omenirea sã stea departe dintr-un anumit motiv? Este posibil ca astronautii americanisã nu fi fost singuri pe Lunã?

Unii adepti ai paleoastronauticii propun o variantã si mai incredibilã, anume cã Luna a ajuns pe orbita Pãmântului nu printr-un noroc, ci în mod voit. Desi au fost propuse multe teorii, savantii nu pot spune cu certitudine cum a luat fiintã acest corp ceresc. Probabilitatea ca Luna sã fie accidental pe acea orbitã este de un cvadrilion la unu. Existã dovezi cã orbita perfectãa Lunii în jurul Pãmântului nu este o întâmplare. Pentru a avea o eclipsã solarã, Luna trebuie sã aibã exact mãrimea pe care o are, adicã 3.476,183 kilometri. Nu 3.477 kilometri…nu 3.474 kilometri, ci fix 3.476 kilometri la Ecuator. Realitatea este cã…Luna se aflã acolo în mod deliberat. Fãrã Lunã axa de înclinare a Pãmântului ar fi complet diferitã fatã de cum se prezintã azi. Ar fi posibil chiar sã nu avem anotimpurile din prezent. Fãrã anotimpuri, Pãmântul ar putea fi mai neprielnic pentru viatã. Asadar, Luna are un rol esential, mentine vitþa. Fãrã Lunã, poate nu am fi aici. Si totusi, ar fi putut apãrea un asemenea lucru printr-un noroc? A fost asezatã acolo intentionat? A fost construitã de cineva?

Adeptii paleoastronauticii sugereazã cã dimensiunea perfectã si amplasarea Lunii nu pot fi produsul întâmplãrii, ci cã a fost construitã de fiinteextraterestre în preistorie. Drept dovadã, ei indicã relatãri antice ce vorbesc despre o perioadã când corpul ceresc nu exista. Începând din secolul 5 î.e.n., autorii greci si romani au scris despre o perioadã „de dinainte de a exista o lunã pe cer”. Alte referiri pot fi întâlnite în Biblia Ebraicã si existã legende Zulu care spun cã Luna a fost adusã lângã Pãmânt cu sute de generatii în urmã. Iar motivul pentru care Luna a fost pusã acolo era pentru a tine sub observatie fiintele umane. A fost Luna adusã lângã Pãmânt într-un trecut îndepãrtat?

Posibile indicii suplimentare ar putea fi gãsite prin studierea dovezilor stiintifice care sugereazã cã Luna este, de fapt, seacã. Suprafata Lunii este împânzitã de zeci de mii de cratere de impact, de diferite mãrimi. Savantii afirmã cã aceasta se datoreazã faptului cã Luna nu a avut niciodatã o atmosferã care sã o protejeze de bombardamentul din spatiu. Nu existã fenomene de eroziune, cum ar fi vântul sau apele curgãtoare,care sã-i afecteze suprafata, iar activitatea geologicã redusã nu poate sterge pagubele fãcute de-a lungul istoriei Lunii. Unul dintre lucrurile interesante în legãturã cu craterele este cã, desi unele sunt foarte mari, iar altele foarte mici, toate par a avea aceeasi adâncime, iar asa ceva chiar nu ar trebui sã se întâmple pe suprafata unei planete. Adâncimea ar trebui sã varieze. Deci, de ce sunt craterele lunare atât de uniforme? Indiferent unde ar fi punctele de impact, ele sunt convexe, însemnând cã au fost împinse în afarã de Lunã, ceea ce nu are nicio logicã. Este ca si cum ar exista ceva sub suprafata lunarã, ceva foarte elastic, care opreste craterele sã fie mai adânci.

În cartea sa din 1966 „Viata inteligentã din Univers”, renumitul om de stiintã si astronom Carl Sagan dãdea o definitie referitoare la compozitia corpurilor ceresti din cosmos. Carl Sagan sugera cã un lucru fãrã miez nu poate fi satelit natural. Atunci de ce vibreazã Luna, dacã nu e un lucru gol? Aceasta ar da de înteles cã e artificial. Ar fi posibil ca Luna sã nu fie doar lipsitã de miez, ci chiar o structurã artificialã? Adeptii paleoastronauticii spun cã da, si ca dovadã aduc cercetãri ce confirmã cã Luna este, de fapt…o navã spatialã.

Teoria lor spune cã Luna este, probabil, o creatie a unei inteligente extraterestre, care a adus-o lângã Pãmânt în trecut. Doi fizicieni rusi, Vasin si Shcherbakov, au venit cu ideea cã Luna trebuie sã fie artificialã. Ei se bazeazã pe, în primul rând, faptul cã Luna ar lãsa impresia cã e seacã. Deoarece o planetã seacãnu poate exista, conform legilor fizice cunoscute, asta ar însemna cã Luna trebuie sã fie artificialã, un obiect fabricat.

În 1975, Don Wilson scria „Misterioasa navã spatialã Luna”, în 1976, George Leonard scria „Altcineva este pe Lunã”, aceste cãrti continuând sã cerceteze si alte anomalii. Au fost specificate unele lucruri bizare. De exemplu, compozitia mineralã si feroasã a pulberii de pe Lunã nu seamãnã cu nimic de pe Pãmânt, iar vârsta aparentã a Lunii pare a fi mai mare decât vârsta sistemului nostru solar. Ei presupun cã Luna, de fapt, a fost adusã aici din altã parte. Multi au vorbit despre faptul cã Luna este, de fapt, o navã spatialã, cã a fost pilotatã pânã aici si asezatã pe orbitã. Fãrã îndoialã, existã dovezi cã Luna ar putea fi un obiect natural modificat. Existã povesti antice care vorbesc despre un timp când Luna nu era pe cer si existã relatãri care spun cã Luna a fost tractatã artificial pe orbitã. Asadar, este posibil ca Luna sã fie o navã spatialã? Ar putea ea permite extraterestrilorsã ne supravegheze planeta? Si dacã da, ar putea aceste fiinte sã fie încã acolo?

E posibil ca NASA sã fie la curent cu structurile de pe Lunã? În 1960, oficialii NASA au solicitat Institutului Brookings un raport de evaluare a posibilelor implicatii ca urmare a descoperirii de dovezi ale existenþei vietii extraterestre. Ca urmare a constatãrilor din raport, investigatorii considerã cã el a fostsolicitat înainte de misiunile lunare, tocmai pentru a ascunde publicului orice descoperire, de teama unor frãmântãri sociale.

Luna este cel mai vizibil corp ceresc de pe cer, însã noi vedem doar o parte a ei, întrucât se roteste simultan cu Pãmântul, însemnând cã dureazã tot atât sã se roteascã în jurul proprie axe cât dureazã sã facã o rotatie completã în jurul Pãmântului. De aceea, putem observa numai o fatã a Lunii, mai bine de 41% din suprafata ei rãmânând ascunsã. Luna se aflã în ceea ce se numeste rotatie sincronizatã cu Pãmântul. Acest lucru se datoreazã efectului de gravitatie al Pãmântului, care face ca Luna sã-si expunã singurã parte cãtre noi, o singurã fatã,aceea pe care o cunoastem cu totii. Atunci când douã obiecte se apropie suficient unul de celãlalt, are loc asa-numitul fenomen de sinfazare. Astfel, Luna îsi aratã tot timpul aceeasi fatã. Ca urmare a rotatiei, Luna îsi aratã mereu aceeasi fatã. Ipotetic vorbind, partea ascunsã a Lunii poate fi un loc excelent pentru amplasat baze…iar lucrul acesta a fost un subiect pentru stiintifico-fantastic. Ar putea exista baze active pe partea ascunsã a Lunii, nu doar baze militare secrete, ci si baze extraterestre? Dacã e adevãrat, ce s-ar întâmpla dacã adevãrul despre Lunã ar fi dezvãluit publicului larg? cu siguranta ne va zdruncina realitatea!

subtitrare dupa documentarul Ancient Aliens – Space Station Moon

Octombrie 18, 2016 - Posted by | film, stiinta |

Niciun comentariu până acum.

Lasă un răspuns

Te rog autentifică-te folosind una dintre aceste metode pentru a publica un comentariu:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: