equilibrium

The art of life

APC: 25% dintre conservele din carne sunt pline de aditivi

APC: Studiu privind calitatea conservelor din carne.

25% dintre conservele din carne analizate sunt aditivate cu caragenan, carmin, monoglutamat de sodiu și nitrit de sodiu.

25% dintre conservele din carne analizate conțin carne separată mecanic, adică țesut muscular, cartilagii, vase de sânge, nervi, țesut conjunctiv și sunt aditivate cu caragenan, carmin, monoglutamat de sodiu și nitrit de sodiu.

Studiul privind calitatea conservelor din carne face parte din Campania Națională de Informare și Educare: ”Hrană sănătoasă – o investiție pe termen lung în sănătatea noastră”. Prin această campanie, Asociația pentru Protecția Consumatorilor din România (APC România) își dorește să promoveze un stil de viață sănătos și să tragă un semnal de alarmă în privința unor produse alimentare bogate în sare, zahăr și grăsimi și a unor aditivi alimentari care prezintă un risc ridicat asupra sănătății consumatorilor.

Asociația pentru Protecția Consumatorilor din România (APC România) a achiziționat, în cursul lunii octombrie, 60 de sortimente de conserve din carne din marile structuri comerciale (hipermarketuri/supermarketuri), în vederea realizării unui studiu prin care să atragă atenția în ceea ce privește conținutul acestui tip de produs și potențialele efecte asupra sănătății consumatorilor.

Multe produse alimentare pe bază de carne vândute în Romania nu sunt etichetate corespunzător sau nu conțin ingredientele corecte. Astfel, consumatorii sunt informați greșit despre preparatele din carne pe care le cumpără.Pentru a lua decizia de cumpărare a conservelor din carne, consumatorii nu au altă opțiune decât aceea de a se baza pe etichetele acestora. Consumatorii se așteaptă ca eticheta să reflecte cu exactitate conținutul și calitatea produsului.

„La alegerea unei conserve din carne trebuie să aveţi în vedere cantitatea de carne din respectivul produs şi principalii nutrienţi menţionaţi în declaraţia nutriţională, respectiv cantitatea de proteine, grăsimi/acizi grași saturați, conținutul de sare, evitându-se acele conserve care au în compoziție aditivi alimentari, cum ar fi monoglutamatul de sodiu, caragenanul, carminul și nitritul de sodiu. Totodată, trebuie evitate conservele din carne separată mecanic (resturile rămase după îndepărtarea manuală a cărnii de pe oase, adică țesut muscular, cartilagii, vase de sânge, nervi si țesut conjunctiv) cu adaosuri de șorici, zaharuri, ulei vegetal, gelatină și amidon, care de fapt maschează calitatea scăzută a produselor. Consumatorii nu trebuie să achiziționeze conservele din carne care au ambalajul bombat, lovit, cu puncte sau pete de rugină, acestea reprezentând un adevărat pericol pentru sănătatea lor. Totodată, verificaţi termenul de valabilitate şi condiţiile de păstrare din spaţiul de comercializare. Din cauza conţinutului ridicat de sare şi a unor aditivi alimentari cu risc carcinogen, conservele din carne nu trebuie să facă parte din alimentaţia copiilor si a adulților cu afecțiuni cardiovasculare”, a declarat conf. univ. dr. Costel Stanciu, preşedinte al APC România.

„Declarativ, o cantitate limitată de CSM (carnea separată mecanic) obținută la înaltă presiune este folosită pentru producerea hranei animalelor de companie, dar aceeași CSM (îndeosebi CSM obținută la joasă presiune) a devenit produs de consum pentru categorii tot mai largi de consumatori, în mare măsură fără cunoașterea realității de către aceștia și fără acceptul lor. Tinerii, avizi de noutate prin firea lor, au devenit consumatori frecvenți ai unor noi produse de acest fel, sub o publicitate susținută, îndeosebi în rețelele fast-food, ai căror fani le place să fie considerați. Vârstnicii au ajuns să constituie poate cea mai largă categorie de consumatori de produse care conțin CSM ca urmare a disponibilităților bănești reduse: un pensionar se mulțumește, de nevoie, cu mezeluri ieftine, deși intuiește că la prețul acela de comercializare ceva nu e în regulă, dar nu are alternative. Consumatorii care înțeleg ce este CSM și sunt obligați de condiția lor să consume aproape exclusiv produse care conțin acest ingredient resimt dureros această sancțiune socială. Consumatorii știu că teoretic sunt posibile multe nereguli, fie și numai pentru faptul că există mari dificultăți în efectuarea controalelor. Chiar specialiștii din domeniu recunosc astfel de nereguli:

  1. când CSM este indicată pe etichetă, putem fi siguri că produsul conține CSM;
  2. dacă CSM nu este declarat, este totuși posibil să fie folosită în produs, într-o cantitate mai mic㸠fiind știut că un procent de până la 20% CSM produsă la presiune joasă ori prin tehnologii fără presiune (carne Baader) prezentă în compoziția unui aliment nu asigură și detectarea acesteia prin examinare histologică (de exemplu, prin cercetarea țesuturilor la microscop).” Prof. Univ. Dr. Ion Schileru – Departamentul de Business, Științele Consumatorului și Managementul Calității, ASE București.

„Omul modern are din ce în ce mai puțin timp pentru a se gândi la o alimentație sănătoasă pentru el. Alege soluții rapide, la îndemână, chiar dacă acestea nu-i aduc nutrienții necesari. Potrivite în special pentru momentele în care gătitul nu este posibil, conservele din comerț și alimentele procesate, au devenit în ultimii ani nelipsite din meniul multora dintre noi. Explicația este simplă, este mult mai rapid şi mai la îndemână să desfaci o astfel de cutie în loc să petreci ore bune în bucătărie.Dacă situaţia o cere, foarte rar, putem mânca şi carne la conservă. Nu o recomand, și putem face o simplă comparaţie: 100 de grame de carne slabă de porc are, în medie, 20 de grame de proteine de calitate biologică superioară; în aceeaşi cantitate de produs din conservă se găsesc doar puţin peste 13 grame de proteine; în aceste 13 grame este inclusă şi proteina vegetală din soia, ce are o valoare biologică inferioară celei de origine animală; plus aditivii alimentari (chiar dacă multe E-uri sunt considerate inofensive, nu există destule studii care să arate ce se întâmplă în cazul unui consum regulat de astfel de substanţe). Recomand pacienților mei consumul de alimente proaspete, cât mai puțin procesate și prelucrate. Găsim toți nutrienții de care avem nevoie în legume, fructe, semințe, sâmburi, lactate și carne. Când ne vom da seama că alimentele și mâncarea, înseamnă de fapt nutrienți și energie, vom ști să alegem modul de alimentare potrivit și vom fi mai sănătoți. În fapt, noi ne hrănim cu proteine, glucide, lipide, vitamine și minerale.” Dr. Florin Ioan Bălănică, Consultant Personal de Nutriţie şi Sănătate, Fondator „Şcoala Pentru Sănătate şi Longevitate”.

SURSA: Asociația pentru Protecția Consumatorilor din România (APC România)

Anunțuri

Ianuarie 20, 2016 - Posted by | sanatate | ,

Niciun comentariu până acum.

Lasă un răspuns

Te rog autentifică-te folosind una dintre aceste metode pentru a publica un comentariu:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: