equilibrium

The art of life

Ghidul pentru alimentația sănătoasă (PDF 170 pagini)

16 octombrie – Ziua mondială a alimentației

Romanii si consecintelele stilului lor de a se hrani. Acţiunile de informare, educare şi comunicare planificate se concentrează asupra unei informari cit mai corecte in vederea modificarii stilului de viata.

Scopul acestei zile, proclamata in 1979 de catre Conferința Organizatiei Națiunilor Unite pentru Agricultura si Alimentație (FAO), este să avertizeze opinia publică asupra importanței hranei si să întarească solidaritatea în lupta împotriva foametei, malnutriției și sărăciei.

Evaluarea stării de nutriţie şi a alimentaţiei populaţiei, realizată în anul 2011 de Institutul Naţional de Sănătate Publică din cadrul Ministerului Sănătăţii, a scos la iveală faptul că populaţia României are o alimentaţie preponderent nesănătoasă. S-a ajuns ca in momentul de fata România sa se gasesca pe locul trei la obezitate, adica unul din patru români sa fie obez.

Conform specialiştilor institutului, alimentaţia românilor se caracterizează printr-un aport mare de grăsimi şi proteine totale, raport mult supraunitar dintre grăsimile animale şi cele vegetale, un aport insuficient de carbohidraţi şi de fibre alimentare (1/3 din necesar) şi un aport insuficient de calciu, magneziu şi seleniu. Totodată, dieta românilor conţine un consum dublu de sare faţă de valorile recomandate.

Cele mai des consumate alimente în România sunt carnea şi preparatele de carne, ouăle şi produsele din lapte, pâinea şi zahărul, iar la polul opus se numără: peştele, leguminoasele, fructele oleaginoase şi sucurile naturale. 60% dintre subiecţii eşantionului investigat (62,4% dintre bărbaţi şi 57% dintre femei) au fost supraponderali şi obezi, având la bază o alimentaţie excesivă, nu hipercalorică ci predominant axată pe produse animaliere, bogate în grăsimi, la care s-a asociat o lipsă a activităţii fizice. Măsurarea tensiunii arteriale a pus în evidenţă un procent crescut de hipertensivi (17,8 %).

Obiectivele campaniei sunt:

  • creşterea numărului de tineri care aleg alimente sanatoase;
  • creşterea interesului peroanelor mature pentru o informare cit mai corecta cu privire la alimentatie;
  • reducerea numărului de persoane care aleg mincarea de tip fast-food.

Acţiunile de informare, educare şi comunicare planificate se concentrează asupra unei informari cit mai corecte in vederea modificarii stilului de viata.

Evaluarea stării de nutriție și a alimentației populației, realizată de Institutul Național de Sănătate Publică din cadrul Ministerului Sănătății, a scos la iveală faptul că populația României are o alimentație preponderent nesănătoasă. Conform specialiștilor institutului, alimentația românilor se caracterizează printr-un aport mare de grăsimi și proteine totale, raport mult supraunitar dintre grăsimile animale și cele vegetale, un aport insuficient de carbohidrați și de fibre alimentare (1/3 din necesar) și un aport insuficient de calciu, magneziu și seleniu. Totodată, dieta românilor conține un consum dublu de sare față de valorile recomandate.

Cele mai des consumate alimente în România sunt carnea și preparatele de carne, ouăle și produsele din lapte, pâinea și zahărul, iar la polul opus se numără: peștele, leguminoasele, fructele oleaginoase și sucurile naturale. 60% dintre subiecții eșantionului investigat (62,4% dintre bărbați și 57% dintre femei) au fost supraponderali și obezi, având la bază o alimentație excesivă, nu hipercalorică ci predominant axată pe produse animaliere, bogate în grăsimi, la care s-a asociat o lipsă a activității fizice. Măsurarea tensiunii arteriale a pus în evidență un procent crescut de hipertensivi (17,8 %).

Ministerul Sănătății a venit în întâmpinarea celor care doresc să se hrănească sănătos, publicând pe propria pagină de internet ‘Ghidul pentru alimentația sănătoasă’, realizat de Societatea de Nutriție din România. Acesta cuprinde o așa-numită ‘piramidă alimentară’, adică o exprimare grafică a standardelor nutriționale, a cantităților și a tipurilor de alimente ce trebuie să fie consumate zilnic pentru a menține starea de sănătate și pentru a reduce riscul de dezvoltare a diverselor patologii legate de alimentație. Se recomandă obținerea majorității energiei din carbohidrați, limitând în același timp aportul de grăsimi.

În linii generale, piramida alimentară cuprinde următoarele grupe:

  1. Pâine integrala, cereale, orez și paste (6-11 porții pe zi);
  2. Legume și vegetale (3-5 porții pe zi);
  3. Fructe (2-4 porții pe zi);
  4. Lapte și derivate (2-3 porții pe zi);
  5. Carne, pește, ouă (2-3 porții pe zi).

SURSA: Compartiment Promovarea Sanatatii al DSP BN
Ghidul pentru alimentația sănătoasă (in PDF 170 pagini)

Anunțuri

Octombrie 16, 2015 - Posted by | sanatate | , ,

Niciun comentariu până acum.

Lasă un răspuns

Te rog autentifică-te folosind una dintre aceste metode pentru a publica un comentariu:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: