equilibrium

The art of life

ATENTIE, VIPERE!

În zona montană si piemontană a judetului Bistrita-Nasaud se întîlneste frecvent vipera comună (vipera berus berus) sau vipera neagră, acestea fiind specii de reptile veninoase de la noi din tară. Specia se recunoaste după talia mijlocie-mică avînd o lungime de maxim 50-70 cm. Culoarea diferă în functie de habitat. Astfel, în regiunile de munte masculii au de obicei culoarea cenusie sau brun-cenusie deschis cu pete negre sau gri închis pe spate si cu abdomenul galben-purpuriu. Femelele sunt cafenii, cafenii-închis cu pete brune. În ceea ce priveste desenul de pe spate acesta este foarte variat. Cel mai întîlnit desen este este cel cu o bandă în zig-zag mărginită lateral de un sir de pete întunecate. Abdomenul este cenusiu punctat lateral cu pete albe sau gri. Capul este scurt si turtit, triunghiular si prezintă două pete negre dispuse astfel încît formează un V sau un X iar coada este în general de culoare galbenă sau rosiatică si este scurtă. Pupila este verticală.
Foarte frecvent se întîlnesc si exemplare complet negre (mutante melanice). Spatele are un aspect catifelat, iar abdomenul este de culoarea ardeziei. Nu prezintă desen dorsal, fapt prin care adesea acestea sunt confundate de turisti cu alte specii de serpi.

MEDIUL DE VIATĂ – Această specie este întîlnită de obicei în zonele stîncoase (în special pe roci eruptive sau calcaroase), în etajul pădurilor de fag, în pădurile de amestec ale fagului cu răsinoasele, păduri de molid, jnepenisuri, stîncării subalpine dar se întîlneste si în apropierea apelor. Se urcă cu usurintă pe ramurile inferioare ale copacilor în special pentru a se încălzi motiv pentru care dimineata nu este foarte activă. După-amiaza se ascunde sub pietre sau frunzis. La noi este un element montan obisnuit care poate ajunge pînă la 2000 m altitudine.Preferă marginile de pădure, zonele cu defrisări si vegetatie abundentă, poienile si zonele cu arbusti, versantii stîncosi, cariere de piatră, marginile de drumuri si poteci.

COMPORTAMENT – Iesirea din hibernare se produce la sfirsitul lunii martie si începutul lui aprilie iar începerea hibernării are loc în luna octombrie. Locurile de hibernare sunt reprezentate de galerii subterane, scorburi adînci sau tufisuri stîncoase. În periaoda activă viperele sunt fidele locului de trai ales, fiecare dintre ele avînd propiul teritoriu de vînatoare. Se adăostesc sub arbori doboîti, între rădăcinile arborilor rasturnati de vînt, în galeriile rozătoarelor sau fisuri stîncoase.
Viperele sunt în general active ziua si în amurg. Dimineata ies din ascunzătoare înainte ca soarele să încălzească mediul si se tîrăsc spre locul unde obișnuiesc să stea, încolăcindu-se sub forma de inele sau de S-uri. În perioada de caniculă si în zilele ploioase stă ascunsă. Cînd vremea este noroasă este deosebit de agresivă. Hrana lor constă în special din mamifere mici, care sunt omorîte de veninul injectat prin muscătură. Cu mici exeptii, viperele sunt animale vivipare (nasc pui vii) si dau nastere la 5-18 pui în august-septembrie. La apropiera omului vipera se ascunde, dar dacă este surprinsă prea aproape sau întărîtată, se încolăceste si reactionează rapid, muscătura fiind uneori mortală.

SIMPTOMUL MUSCĂTURII – Veninul produs de glande este de obicei hemotoxic la vipere, adică atacă hemoglobinele, sistemul circulator si distruge tesutul, provocînd necroză si cangrenă. Simptomul principal care apare imediat după ce o persoană a fost muscată de o viperă este socul, manifestat ca orice soc anafilactic, dar acesta poate apărea si la muscătura unui sarpe fără venin… În cazuri extreme poate apărea semiconstienta, tegumente reci si palide, puls slab, filiform, tahipnee. Dintre simptomele generale, sunt de mentionat transpiratiile, greata, voma, dureri abdominale, diareea si tendinte de necrozare rapidă în jurul plăgii.

SFATUL NOSTRU

  • Dacă vă deplasati prin zone cu iarbă înaltă si pietre, folosiți-vă de un băț cu care să “măturați” suprafața dinaintea voastră pentru a speria șerpii aflați în preajmă.
  • Purtați mereu încălțăminte adecvată (bocanci, ghete înalte), evitînd sandalele sau pantofii sport.
  • Purtați pantaloni lungi care să acopere bocancul.
  • Evitați desișurile, zonele abrupte, zonele cu arbori căzuți, mlaștinele, găurile adînci din pămînt sau fisurile în stîncă.
  • Culegerea fructelor de pădure trebuie să se facă cu precauție.
  • Dacă v-a surprins o viperă foarte aproape, încercați să evitați mișcările foarte bruște și retrageți-vă ușor, menținînd contactul vizual.

PRIMUL AJUTOR

  • În primul rînd păstrați-vă calmul.
  • Cereți ajutor personalului specializat, apelați numerele de urgență.
  • Evitați mișcările pentru a evita răspîndirea veninului în sistemul circulator.
  • Pănă la sosirea echipelor de intervenție, scoateți-vă bijuteriile, ceasul sau hainele prea strînse din jurul mușcăturii, înainte ca zona să se umfle.
  • Dacă personalul de intervenție întîrzie mai mult de 30 de minute, legați un garou la 5 cm deasupra rănii urmînd să-l slăbiți ușor după 10 minute.
  • Imobilizați zona mușcată.
  • NU ÎNCERCAȚI SĂ ASPIRAȚI VENINUL CU GURA!
  • NU LUAȚI NICI UN MEDICAMENT FĂRĂ ACORDUL PERSONALULUI SPECIALIZAT!
  • In orice situație nu ezitați să alertați sau să cereți sfatul salvatorilor montani!
  • Numere de telefon pentru urgențe:
  • 112 – Dispeceratul pentru Situații de Urgență
  • 0726 686789 – Serviciul Public Județean Salvamont.

Direcția de Sănătate Publică – Compartiment Promovarea Sănătății – DSP BN

Anunțuri

Iunie 15, 2015 - Posted by | bistrita, sanatate | ,

Niciun comentariu până acum.

Lasă un răspuns

Te rog autentifică-te folosind una dintre aceste metode pentru a publica un comentariu:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: