equilibrium

The art of life

Zamolxis – Tracii – Dacii

„Relaţiile cu oameni imorali ne pierd”

„Dacă ar avea un singur conducător, sau dacă tracii s-ar înţelege între ei, neamul lor ar fi de nebiruit şi cu mult mai puternic decât toate neamurile” (Herodot)

Istoricul grec Herodot declara ca getii „sunt cei mai viteji si cei mai drepti dintre traci”. „Ei se cred nemuritori” si iata in chip”credinta lor este ca ei nu mor si ca cel care piere se duce la Zamolxis, o fiinta divina; unii numesc aceeasi fiinta divina Gebeleizis„. El ar fi un zeu al furtunii, sau mai degraba un vechi zeu al cerului (de la gUer – a stralucii). „Aceeasi traci, alta data, cand tuna si fulgera, slobozesc sageti in aer impotriva cerului, amenintandu-l pe acest zeu: caci ei nu cred ca exista vreun alt zeu decat al lor”. Totusi este destul de greu sa-i consideri pe Zalmoxis si Gebeleizis unul si acelasi zeu. Structurile lor sunt diferite, cultele lor nu seamana. Zamolxis nu are nimic din atributele unui zeu al furtunii. Mai degraba zeul Gebeleizis ar fi cel amenintat legat de ritualul trasului cu arcul spre cer.

Faptul ca mitologia folclorica romaneasca in jurul profetului Ilie contine numeroase elemente proprii unui zeu al furtunii demonstreaza cel putin faptul ca Gebeleizis era inca activ in momentul crestinarii Daciei, oricare ar fi numele lui in aceasta epoca. Se poate admite, de asemenea, ca, ulterior, un sincretism religios, incurajat de marele preot si clasa sacerdotala, a sfarsit prin a-l confrunta pe Gebeleizis cu Zamolxis.

Informatiile cele mai pretioase aduse de Herodot sunt in legatura cu mitul si cultul lui Zamolxis. El ar fi fost un vechi sclav al lui Pitagora: „eliberat. el ar fi adunat multe bogatii si, imbogatit, s-ar fi intors in tara lui. Cum tracii traiau in saracie si erau mai degraba fara invatatura”, Zamolxis a pornit sa-i civilizeze. Herodot crede totusi ca acest Zamolxis este cu mult anterior anilor in care a trait Pitagora. „Getii se cred nemuritori, caci credinta lor este ca nu mor si ca cel care piere se duce la Zamolxis” (Herodot). Totusi, verbul „athanatisein” nu inseamna „a se crede nemuritor” ci „a se face nemuritor” iar aceasta „imortalizare”se dobandeste prin intermediul unei initieri.

„Cand Burebista domnea peste geti, cinstirea zeului Zamolxis o avea Deceneu, si, intr-un mod sau altul, regula pitagoriciana a abtinerii de a se hranii cu fiinte care au viat se pastra inca, asa cum fusese propovaduita de catre Zamolxis”.

Un alt amanunt important pentru Strabon: faptul ca Zalmoxis – ca si, mai recent, Deceneu – realizase o cariera atat de prodigioasa gretie mai ales cunostintelor sale astronomice si mantrice. In sec. al VI-lea d.Hr., dar sprijinindu-se pe izvoarele mai vechi, Iordanes descria in termeni extravaganti interesul preotilor daci pentru astronomie si stiintele naturale. Insistenta pe cunoasterea corpurilor ceresti poate oglindi informatii exacte. Intr-adevar, templele de la Zarmisegetusa si de la Costesti, al caror simbolism urano-solar este evident, par sa fi avut o functie calendaristica.

SURSE:

Anunțuri

Aprilie 8, 2015 - Posted by | cultura, spirith | , ,

Niciun comentariu până acum.

Lasă un răspuns

Te rog autentifică-te folosind una dintre aceste metode pentru a publica un comentariu:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: