equilibrium

The art of life

Cand NU trebuie luate antibiotice!

Răceala, gripa şi toxiinfecţiile alimentare sunt printre bolile care NU ar trebui tratate cu antibiotice!

Unul din doi români urmează anual un tratament cu antibiotice, uneori fără motive bine întemeiate. Răceala, gripa şi toxiinfecţiile alimentare sunt printre bolile care nu ar trebui tratate cu antibiotice, dar acest lucru se întâmplă frecvent. Uneori pentru că o parte din medici prescriu aceste medicamente cu prea mare uşurinţă. Alteori pentru că pacienţii se tratează după ureche, iar unii farmacişti sunt de acord să le vândă aceste pastile fără reţetă. Datele ultimului raport al Comisiei Europene arată că 18% dintre români obişnuiesc să ia antibiotice fără a avea o reţetă de la un medic, asta în timp ce media europeană la acest capitol este de doar 3%.

Experţii din domeniul sănătăţii avertizează că abuzul de antibiotice poate duce la sfârşitul medicinei moderne.

Infecţiile ar putea redeveni principala cauză de mortalitate în următorii ani. Avertismentul vine din partea medicilor, care se declară îngrijoraţi de consumul excesiv şi abuziv de antibiotice. ”Infecţiile reprezentau principala sursă de mortalitate la nivel global în urmă cu 100 de ani. După introducerea în practică a antibioticelor, incidenţa deceselor provocate de infecţii a scăzut considerabil”, afirmă conf. dr. Gabriel Popescu, de la Institutul Naţional de Boli Infecţioase „Matei Balş”.

După aprope un secol însă, medicul sugerează că ne-am putea întoarce în acelaşi loc. Utilizarea excesivă a antibioticelor creşte rezistenţa microbilor la aceste medicamente, lucru ce ar putea duce la apariţia unei bacterii ce nu s-ar putea trata cu niciun antibiotic existent în prezent în farmacii.

Statisticile de specialitate arată că zilnic 600.000 de români urmează un tratament cu antibiotice. Această cifră ne clasează pe locul doi la nivel de Uniunea Europeană în ceea ce priveşte consumul de antibiotice. Datele arată că într-un an un român din doi urmează un tratament cu antibiotice.

Acestea au foarte puţine contraindicaţii, dar acestea pot avea impact social. ”Problema majoră a acestor medicamente este că, dacă le luăm prea des, bacteriile se obişnuiesc cu ele şi nu îşi mai fac efectul”, a precizat prof. dr. Fulga.

O altă consecinţă a administrării de antibiotice o reprezintă apariţia altor boli precum candidoza bucală sau vaginală, dar şi infecţia cu Clostridium difficile. Acest lucru ni se întâmplă din cauza faptului că ne este distrusă flora microbiană. ”Infecţia cu bacteria Clostridium difficile este o problemă care ne preocupă foarte mult în ultimii patru ani în România. Aceasta este o bacterie care poate să colonizeze intestinul. O parte din floră este distrusă şi el are capacitatea să se multiplice mai mult, să elibereze nişte toxine şi în aceste condiţii să determine îmbolnăvirea. De regulă, se manifestă ca o diaree. Sunt şi cazuri în care boala se manifestă mai agresiv, iar în astfel de situaţii poate apărea inclusiv decesul”, a punctat conf. dr. Gabriel Popescu. Potrivit datelor înaintate de medic, între 5 şi 10% dintre pacienţii internaţi cu o formă agresivă de infecţie cu Clostridium difficile decedează.

Medicii spun despre antibiotice că sunt o categorie aparte de medicamente. ”Când îi dau unui pacient un tratament care să îi controleze diabetul zaharat, medicamentul respectiv acţionează asupra pacientului respectiv şi atât. În momentul în care prescriu un antibiotic unui pacient se întâmplă următoarele lucruri: îmi vindecă o infecţie, dar în acelaşi timp îmi atacă şi flora intestinală. Omul e o gazdă, o colonie imensă pentru baterii. Avem în interiorul nostru diverse bacterii în tubul digestiv, în cavitatea bucală, pe tegumente, pe mucoase. Organismul uman conţine de zece ori mai multe bacterii decât celule umane”, spune conf. dr. Popescu.

Românii obişnuiesc să ia antibiotice în mod excesiv, chiar şi în situaţii în care nu sunt utile: când răcesc, când au roşu în gât, când au o toxiinfecţie alimentară. Medicul punctează că în perioada sezonului rece consumul de antibiotice creşte şi asta pentru că românii au tendinţa de a-şi tratat răcelile cu acest tip de medicamente. ”80-90% dintre infecţiile respiratorii sunt de cauză virală şi de aceea nu ar trebui tratate cu antibiotic. Noi românii avem tendinţa de a ne tratat guturaiul, gripa, laringita, bronşita cu antibiotic. Toxiinfecţiile alimentare sunt şi ele tratate cu această categorie de medicamente, deşi nu e nicio bacterie implicată sunt doar toxine”.

”Pentru a preveni apariţia situaţiilor în care o anumită bacterie este rezistentă la toată gama de antibiotice existente pe piaţa farmaceutică, autorităţile ar trebuie să un plan naţional de utilizare raţională a antibioticelor, aşa cum există în marea majoritate a ţărilor europene”, afirmă prof. dr. Ion Fulga.

SURSA: Gandul Info

Anunțuri

Martie 4, 2015 - Posted by | sanatate | , , ,

Niciun comentariu până acum.

Lasă un răspuns

Te rog autentifică-te folosind una dintre aceste metode pentru a publica un comentariu:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: