equilibrium

The art of life

Cum trebuie sa fie un presedinte – de Andrei Plesu

  • N-aş vrea să am un preşedinte care nu are în spate nicio performanţă profesională notabilă.
  • N-aş vrea să am un preşedinte despre care să nu ştiu la ce se pricepe de fapt.
  • N-aş vrea să am un preşedinte care a făcut, o dată sau de mai multe ori, proba lipsei de onestitate.
  • N-aş vrea să am un preşedinte fără experienţă de viaţă şi de oameni, necopt, sigur de sine fără temei, mîndru că e preşedinte, ros de ambiţii impure şi de parvenitism.
  • Aş prefera un preşedinte decent, modest fără ostentaţie, bine educat, cordial, aşezat corect între gravitate şi umor, (dar neiubitor de trivialităţi suburbane şi de retorsiuni mitocăneşti), un preşedinte cu respect pentru reguli (juridice, morale, comportamentale), capabil să se exprime onorabil în măcar două limbi de circulaţie europeană, incapabil de ură, lipsit de pasiunea îmbogăţirii, de orgolii juvenile (sau pre-senile), de egolatrie.
  • Nu cred în „eroi salvatori”, în „cum nu vii tu Ţepeş doamne?“, dar nici în „săraci şi cinstiţi“ care tolerează uncheşeşte dezmăţul din jur.
  • Nu vreau un preşedinte care să apară prea des la televizor, dar nici unul care se exprimă monosilabic.
  • Nu vreau un preşedinte pe care îl amuză să provoace scandal, dar nici unul inexpresiv, al cărui discurs să se irosească într-o mecanică previzibilitate.
  • Pe scurt, aş vrea un preşedinte civilizat, un domn afabil, bine informat şi bine orientat în plan geopolitic, demn de încredere şi de respect, apt să stîrnească interesul şi simpatia interlocutorilor străini.
  • Nu mă deranjează să am un preşedinte din zona minorităţilor. Pretind însă să ştie bine româneşte şi să cunoască participativ cultura şi tradiţiile ţării pe care o reprezintă.
  • Nu mă deranjează să am un preşedinte-femeie. Dar nu mă încîntă nici combinaţiile de zînă şi amazoană, nici feminitatea de tip sabie, halucinată de radicalităţi nemiloase. Prefer firile neîndurător de bune, iradierea tonică a unui permanent surîs interior, darul de a nu te lua (prea) în serios. (Adevarul)
Anunțuri

Septembrie 3, 2014 - Posted by | cultura, politic |

Niciun comentariu până acum.

Lasă un răspuns

Te rog autentifică-te folosind una dintre aceste metode pentru a publica un comentariu:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: