Padurea Jelna – Bistrita (poze 2013)

ATENTIE !!! Pastrati natura curata. Nu lasati resturi si mizerii in urma dumneavoastra. Profitati de frumusetea naturii, protjand mediul !

 

Guma de mestecat cu gust de cancer?

Banala guma de mestecat ascunde un pericol major, si anume cancerul. Un raport recent arata ca aceasta contine cel putin 5 ingrediente cancerigene, care, odata absorbite de organism, maresc riscul aparitiei bolii.

O gasesti in buzunarele tuturor, indiferent de venituri. Ne scapa de respiratia nu tocmai proaspata, mai taie din foame, micsoreaza stresul. Producatorii ii fac reclama spunand ca intareste dintii, ii albeste si lupta cu cariile. Insa nimeni nu spune ca aceasta contine cel putin 5 ingrediente cancerigene. Zaharul, primul ingredient „problematic”, e cea mai mica grija. Conform Medical Daily, aspartamul, un indulcitor artificial ce intra in compozitia gumei de mestecat, ar trebui insa sa-ti dea de gandit. Aceasta substanta este considerata una dintre cele mai periculoase din industria alimentara. Inca din 1980 s-a atras atentia asupra pericolului expunerii la aceasta substanta, insa in continuare e folosita. Se pare insa ca aspartamul are si alte efecte, chiar la nivelul creierului. Supra-stimuleaza neuronii, scurtandu-le viata, ducand astfel la un IQ in scadere si la probleme neurologice. Un alt ingredient problematic, cancerigen si el, este BHT, un supliment alimentar care pastreaza culoarea, mirosul si gustul alimentelor. In plus, acesta face rau si la nivelul ficatului si rinichilor, aflandu-se in stransa legatura si cu hiperactivitatea la copii. In unele tari, ingredientul este interzis.Fosfatul de calciu, despre ale carui efecte nu se cunosc prea multe, are efect toxic, putand duce la indigestie, alergii, si chiar probleme ale inimii, pe langa efectul cancerigen. Cat despre materialul de baza din care este realizata guma de mestecat, acesta este secret, constand, de fapt, intr-o combinatie de ingrediente menite sa-i dea elasticitate si textura specifica. Insa se stie ca printre acestia se numara dioxidul de titan, care este un factor de risc in astm si boala lui Crohn. (ziare.com)

Conform ultimelor cercetări, se poate spune că guma de mestecat este la fel de toxică precum o ţigară. Dar hai să vedem din ce cauză s-a ajuns la această concluzie atât de intrigantă. Întreg adevărul este însemnat pe etichetă oricărui pachet de gumă de mestecat, după cum urmează:

1. Bază de gumă – Dacă te-ar întreba cineva dacă vrei să mesteci o bucată din anvelopa unei mașini, ce i-ai răspunde? Cu siguranță că răspunsul ar fi unul negativ. Baza de gumă este un amestec de elastomeri, plastifianți, materiale de umplutură, și rășină. Un alt ingredient cheie mai este și acetatul de polivinil, care mai este cunoscut drept lipici de tâmplărie. Acestui amestec i se mai adaugă și ceară de parafină, care este un extras din petrol. Oare este sănătos să mestecăm plastic, petrol și cauciuc? În timpul actului de mestecat aceste substanțe se infiltrează inevitabil în organism.

2. Aspartanul – Există numeroase studii care indică aspartamul ca fiind o substanță cancerigenă. El este un înlocuitor al zahărului și este una dintre cele mai toxice produse pe care le putem consuma. Aspartamul se regăsește în foarte multe produse cu “zero calorii”, dar s-a demonstra că pe termen lung, din cauza acidității, consumul de aspartam produce obezitatea.

3. Ulei hidrogenat din amidon și cocos – Hidrogenarea este un proces chimic prin care se adaugă atomi de hidrogen unui ulei nesaturat pentru a deveni saturat. Acest lucru se face pentru a mări termenul de valabilitate al unui produs. Acest proces crează și acizi grași care sunt adevărate bombe pentru organism.

4. Coloranții – Dioxidul de titan este folosit în special în cremele pentru protecția solară, dar este introdus și în compoziția gumei de mestecat. Cercetătorii susțin că această substanță este cancerigenă și trebuie evitată. Pe lângă acest colorant, mai sunt folosiți și alții la fel de periculoși.

5. Sorbitol, manitol, maltitol – Aceste substanțe sunt extrase din zahăr, dar fiind modificate ele sunt considerate că nu mai conțin zahăr. Aceste substanțe chimice produc efecte adverse asupra organismului și nu sunt indicate consumului.

Ori de câte ori mesteci  gumă creierul crede că se consumă alimente și în acel moment semnalele pentru stomac, pancreas și ficat sunt emise. Enzimele sunt astfel eliberate în speranța că nutrienții vor fi absorbiți, dar practic nimic nu se întâmplă. Acest proces, repetat de nenumărate ori, poate produce disfuncții în organism, care pe termen lung vor aduce complicații iremediabile. (Efemeride)

Cate chimicale contine guma de mestecat

E171, E320, E330, E420, E421, E422, E950, E951 şi E967, E320, E 330, E 950 şi E 951

Oamenii folosesc gumă de milenii bune, dar abia recent a devenit o masă plastică mentolată, plină de conservanţi şi alte chimicale.Vechii greci mestecau „mastiche”, o gumă făcută din răşina unui copac numit mastic, maiaşii mestecau „chicle”, seva copacului sapodilla, iar indienii nord-americani foloseau sevă de molid, şi au transmis obiceiul şi celor care s-au stabilit în acele locuri.După al doilea Război Mondial, chimiştii au învăţat să producă cauciuc sintetic, care până la urmă a înlocuit cauciucul natural din bază gumei de mestecat. Astăzi, ingredientul numit „bază de gumă” este de fapt denumirea prescurtată pentru o supă de potenţiale ingrediente toxice.Din cauza ingredientelor necunoscute de pe ambalajul gumei de mestecat, cei mai mulţi dintre noi continuă să o mestece din ignoranţă, în cantitate foarte mare. Americanii consumă 40 % din gumă mestecată în întreaga lume. În Marea Britanie, Franţa, Germania şi Spania, aproape jumătate din adulţii cu vârsta peste 15 ani mestecă gumă. În Marea Britanie se cheltuie aproximativ 325 de milioane de lire pe an pentru acest produs. Global, doar două companii – Wrigley şi Cadbury – controlează 60% din piaţa gumei de mestecat, care este estimată la 10 miliarde de lire pe an.

Guma de mestecat conţine totuşi ingrediente la care ar fi bine să te gândeşti de două ori înainte să le consumi. Unul dintre ele este conservantul hidroxianisol butilat (HAB). Potrivit celui mai recent raport despre substanţe cancerigene emis de Programul naţional de toxicologie din America, HAB a produs cancer în cadrul experiementelor pe animale, deci ar putea cauza această boală şi în rândul oamenilor.Îndulcitorii artificiali precum aspratamul şi acesulfamul K, sunt de asemenea dăunători pentru sănătate. Aspartamul este un îndulcitor artificial făcut din acid aspartic, fenilalanină şi alcool metilic.Autorităţile sanitare sunt de părere ca aspartamul este sigur. Totuşi, dacă este păstrat prea mult timp sau este încălzit, se descompune în părţile componente, fiecare considerate toxice. Cei doi constituenţi majori ai aspartamului, fenilalanină şi acidul aspartic, pot cauza leziuni cerebrale dacă sunt consumaţi în doze foarte mari.Chiar şi în doze mici, permise în mâncare, aspartamul poate fi toxic pentru oamenii care suferă de fenilketonurie, tocmai de aceea Agenţia de reglementarea standardelor alimentare din Marea Britanie cere ca mâncarea cu aspartam să fie etichetată cu mesajul „Conţine o sursă de fenilalanină”.Se crede că aspartamul cauzează sau înrăutăţeşte crizele epileptice, fibromialgia, scleroza multiplă, lupusul, sindromul atenţiei deficitare, diabetul, problemele tiroidale, Alzheimerul, oboseala cronică, depresia şi afecţiunile oculare, precum glaucomul.S-a dovedit că acesulfamul K produce cancer la animare, ceea ce presupune un risc cancerigen şi la oameni.În zilele noastre, câteva gume de mestecat conţin sucraloza. Unul dintre puţinii îndulcitori derivaţi chiar din zahăr, sucraloza are un gust mai asemănător cu zahărul decât alţi îndulcitori artificiali şi conţine în jur de o optime din caloriile şi carbohidraţii din zahăr. Totuşi, este produs prin clorinarea zahărului.

Studiile pe animale, conduse de producători, au găsit o serie de probleme la administrarea de doze mari, inclusiv micşorarea glandei tiroide şi afecţiuni ale ficatului şi rinichilor. Studiile pe oameni au arătat că jumătate din doza considerată sigură, consumată timp de şase luni, creşte nivelul de zahăr în sânge.Sucraloza este folosită la scară largă în băuturile dulci, deserturi şi prăjituri, dar rapoartele de consum arată că există o serie de efecte adverse ale ingestiei regulate, printre care afecţiuni gastrointestinale, crampe musculare şi probleme cu vezica urinară. (Romania Libera)