Legile lui Zamolxe

Cine este Zamolxe? Controversele asupra personalitatii lui Zamolxe au inceput sa apara odata cu mentionarea lui de catre Herodot si continua pana azi. Se presupune ca in jurul anului 1400 ien, acest dac pe nume Zamolxe a calatorit prin lume ajungand pana in Egipt ajungand sclav al lui Pitagora, desi Herodt este de parere ca Zamolxe a trait cu mult inainte de Pitagora. In peregrinarile sale, Zamolxe a acumulat multe invataturi in domeniul astronomiei, prevestirii, medicinii. Intors inapoi pe meleagurile natale, el a ajuns vice-rege. Din aceasta pozitie a pus sa i se amenajeze o pestera pe muntele cunoscut mai tarziu sub denumirea de Kogaion. El s-a retras aici in solitudine, arar primind pe rege si pe fruntasii daci. Pentru a da o lectie poporului care se pare ca nu il mai asculta, el a disparut timp de patru ani, iar cand a revenit, poporul care isi daduse de seama de pierderea suferita, l-a zeificat. Zamolxe a ajuns sa fie considerat zeul cerului senin si al soarelui, el controland locurile unde ajungeau dacii dupa moarte, si cu numele caruia soldatii plecau la lupta.

1. Dincolo de curgerea timpului si de cugetarea zeilor, este Focul cel Viu si Vesnic, din care vin toate si prin care fiintează toate cele ce sunt. Totul si nimicul sunt suflarea Sa, golul si plinul sunt mâinile Sale, miscarea si nemiscarea sunt picioarele Sale, nicăieri si peste tot este mijlocul Său, iar chipul Său este lumina. Nimic nu este făptuit fără de lumină si tot ce vine din lumină prinde viată si ia făptură.
2. Precum fulgerul aduce lumina si din lumină tunetul si focul ce se revarsă , asa este si gândul omului, el trece în vorba omului si apoi în fapta sa. Deci, ia aminte la asta, căci până la focul ce arde trebuie să fie o lumină si un tunet. Lumina omului este gândul său si aceasta este averea sa cea mai de pret. Lumina prinde putere prin cuvânt, iar vointa omului aprinde focul prin care se făptuiesc toate cele ce sunt în jurul său.
3. Fii ca muntele cel semet si ridică a ta lumină mai presus de cele ce te înconjoară. Nu uita ca aceiasi pasi îi faci în vârful muntelui ca si în josul său, acelasi aer este sus ca si jos, la fel creste copacul în vârf de munte ca si în josul său, la fel luminează soarele piscul cel semet ca si pamântul cel neted.
4. Fii cumpătat ca pământul si nu vei duce lipsă de nimic. Creanga prea plină de rod este mai repede frântă de vânt, sământa prea adâncă nu răzbate si prea multă apă îi stinge suflarea.
5. Ia aminte la copacul cel falnic, cu cât este mai înalt, cu atât rădăcinile sale sunt mai adânci în pământ, căci din pământ îsi trage tăria, nu uita asta. Cu cât te ridici mai mult, cu atât trebuie să cobori mai mult, căci măsura ridicării este aceeasi cu măsura coborârii.
6. Puterea omului începe cu vorba nerostită, ea este asemeni semintei care încolteste, nici nu se vede când prinde suflare de viată. Lumina semintei este cea care o ridică, pământul este cel ce-i dă hrana, apa îi dă vigoarea, iar răbdarea o îmbracă cu tărie.
7. Priveste râul si ia aminte la învătătura sa. La început este doar un firicel de apă, dar creste tot mai mare, căci vine de la ce este mai mare, si lucrurile asa trebuiesc împlinite, prin firea lor. Asemenea este si gândul cel bun si drept rânduit, el îsi face loc printre pietre si stânci, nu tine seama de nimic, îsi urmează drumul si nimic nu-i stă în cale. Apă cu apă se adună, iar împreună puterea este si mai mare.
8. Ia seama de taina aceasta si nu o uita, acel firicel de apă stie unde va ajunge, căci una este cu pământul si toate cele ce-i vin în cale nu îl pot opri până la sfârsit. Astfel să iei seama la gândul tău unde trebuie să ajungă si vei vedea că nimic nu stă în calea sa . Să-ti fie gândul limpede până la sfârsit; multe se vor ivi în calea sa, căci firea lucrurilor din jur este miscătoare asemeni apelor. Apă cu apă se întâlnesc, pământ cu pământ si munte cu munte.
9. Ia seama la gândul cel rău, fereste-te de el ca de fulger, lasă-l să se ducă precum a venit, căci te-ndeamnă la lucruri nefiresti. Fereste-te de vorbele desarte si de neadevăr; sunt ca pulberea câmpului ce-ti acoperă ochii, ca plasa păianjenului pentru mintea si sufletul tău. Ele te îndeamnă la trufie, înselăciune, hotie si vărsare de sânge, iar roadele lor sunt rusinea, neputinta, sărăcia, boala, amărăciunea si moartea.
10. Nu judeca oamenii după greutatea lor, după puterea lor, după averea lor, după frumusetea lor sau după râvna lor, căci si unul si altul a lăsat din ceva pentru a creste în altceva. Cel bogat este sărac în liniste, cel tare este slab pentru altul si cel slab are tăria lui ascunsă. Cum firea lucrurilor este miscătoare, asemeni este si omul. Ce dă valoare unei unelte, trebuinta sau frumusetea ? Duce un om mai mult decât boul ? E mai bogat vreunul ca pământul ? Doar cunoasterea si întelepciunea îl ridică pe om peste dobitoace. Si degeaba ai cunoastere dacă ea nu este lămurită de vreme.
11. Fierul înrosit a fost rece si se va răci iarăsi; vasul a fost pământ si va fi iarăsi pământ; pământul ce-a fost sterp acum este pământ roditor si se va stârpi iarăsi peste vremi. Râvna omului face schimbătoare toate acestea. Dar râvna îi întoarce bucuria în tristete si linistea în neliniste. Fierul si focul ajută omul, dar îl si vatămă. Si aceeasi râvnă îl îndeamnă a merge pe cărări nestiute si nebătute de ceilalti dinaintea lui. Tot râvna îl îndeamnă la strângere de averi, la mărirea puterii si a se măsura cu altii. Fereste-te de a te măsura cu altul, căci trufia de aici se naste; ea te va coborî mai jos de dobitoace si te va despărŃi de fratele si de vlăstarul tău.
12. Neînteleptul este mânat de râvnă, dar înteleptul încalecă râvna. Neînteleptul suferă când râvna îl duce la pierdere si la cădere, dar înteleptul întotdeauna găseste câstigul în pierdere si înăltarea în cădere.
13. Trufia răceste iubirea inimii si o face în dusmănie si nu există dobitoc mai josnic decât omul care nu mai are iubire în inima sa. Căci iubirea este cea dintâi putere si chipul ei este lumina. Ia seama ca nu cumva gândul tău să se împresoare cu trufia , căci mai jos de dobitoace vei ajunge.
14. Gândul bun si vorba înŃeleaptă îti pot potoli necazul, îti pot răcori inima, dar nu te vindecă, pentru că omul suferă după cum trufia a crescut în el, căci suferinta este umbra trufiei.
15. Nu îti lega sufletul de nimic lumesc, de lucruri, de dobitoace, de argint sau aur, căci ele asa cum vin, asa pleacă. După orice zi vine si noaptea, si după iarnă vine primăvara, căci asa este rânduit si asa este firea lucrurilor. Toate cele ce se văd, se nasc, cresc si apoi se întorc de unde au plecat. Doar firea lucrurilor rămâne pururi, iar aceasta are nenumărate si nesfârsite ramuri, si asemenea izvoarelor mintii si sufletului tău, ele nu se arată la vedere. Căci o suflare si un foc fac să crească toate cele ce cresc – ierburi, copaci, dobitoace si oameni – si din aceeasi vatră vin si către aceeasi vatră se întorc, si vatra aceasta este pururea.
16. Precum copacul cel falnic creste lângă cel mic fără a-i face rău, asa să fiti între voi, cel mare să nu lovească pe cel mic si nici să-i amărască sufletul, căci va avea datorie mare de dat, la fel ca si hotul. Aruncă un lemn pe râu si mai multe vor veni din susul său către tine. Adu-i multumire semenului tău, adu-i lumină pe chip si în suflet, iar toate acestea le vei găsi mai târziu înflorite în inima ta.
17. Nu lua cu siluire si nici cu vorbe amăgitoare ceea ce nu este al tău, căci cel ce priveste prin ochii tăi este acelasi cu cel ce priveste prin ochii celuilalt. Ia seama la taina aceasta.
18. Nu grăbi nicio lucrare căci trasul de ramuri loveste înapoi. Fructul copt este usor de luat, cel necopt este greu de luat si gustul e neplăcut. Nu te grăbi deci să aduni ce este înainte de vreme, căci îti va amărî sufletul. Cum creste cadrul, asa creste si stinghia si cum creste roata asa creste si spita.
19. Rămâi mereu în răcoarea sufletului tău, dar dacă mânia se aprinde în tine, ia seama ca nu cumva să treacă de vorba ta. Mânia vine din teamă si nu a locuit dintru început în inima ta;  dacă nu creste prin trufie, ea se intoarce de unde a plecat. Trufia închide poarta întelepciunii, iar cel trufas se pune singur lângă dobitoace. Întelepciunea este mai pretuită decât toate cele ce se văd cu ochii, ea este aurul mintii si sufletului tău si este rodul cunoasterii udată de vreme.
20. Nu-ti amărî sufletul când simti durerea si neputinta, ci mai degrabă caută să te folosesti de ele pentru îndreptare , căci în rod ai si sământa. Nu se poate ca o sămânŃă bună să dea rod rău. Lăcomia întotdeauna duce la pierdere, furtul întotdeauna duce la boală, gândurile sterpe întotdeauna duc spre rătăcire, mânia întotdeauna loveste înapoi, răutatea si neadevărul întotdeauna aduc neputinta , trufia întotdeauna aduce suferintă.
21. Mergi la izvor când sufletul ti-e aprins, scormoneste în apa limpede si asteaptă până ce devine iarăsi curată. Asa se va duce si aprinderea sufletului tău, precum tulburarea aceea.
22. Ia bine seama la taina semintei. Asemeni ei este gândul tău, si cum sământa nu se poate fără coajă, asa este si gândul cel rodnic al omului. Coaja gândului rodnic este vointa, iar fără vointă, gândul se usucă si nu foloseste la nimic. Dar puterea este în răbdarea semintei, iar vointa si răbdarea fac mlădita firavă să razbată pământul tare.
23. În vremea lucrului tău, înveseleste-ti inima la vederea lucrării tale înainte de terminarea ei, căci precum fructul îsi anuntă venirea cu o floare, tot asa fapta omului este văzută de cel cu mintea si simtirea limpede, înainte de a fi terminată.
24. Ia bine seama la cauza omului sărac, dar si la cauza omului grabnic avut, căci nici una nici alta nu sunt firesti. Omul sărac are multe gânduri desarte si le schimbă de la o zi la alta, vorbeste mult si lenea i-a învelit bratele si picioarele. Cel grabnic avut ori e hot si înselător, ori vede mai bine necazul altuia si caută a-l amăgi, de acolo îsi trage grabnica avutie.
25. Fii blând si răbdător cu cei de lângă tine, căci asa cum te porti tu cu ei, asa se poartă si altii cu tine, căci simtirea lui este la fel cu simtirea ta, din aceeasi suflare este si simtirea lui, iar lumina ce se vede prin ochii lui este din aceeasi lumină cu cea care se vede prin ochii tăi.
26. Unde este tăria omului acolo îi este si slăbiciunea , ceea ce-l ridică îl si coboară; rămâi în limpezimea mintii si simtirii tale si vei vedea toate acestea. Cel mic este deasupra celui mare, cel usor este deasupra celui greu, cel slab este deasupra celui tare, cel blând este deasupra celui aprig. Limpede să-ti fie mintea si simtirea, si ia seamă de toate acestea.
27. Tăria muntelui vine din răbdarea sa, din linistea sa, stânca îi este numai învelitoare. Dar tăria lui este încercată de vânt, de apa cea lină. Ia-ti puterea din răbdare si din liniste si foloseste-te de ea prin limpezimea gândului tău, căci nu tulburarea izvorului roade stânca, ci limpezimea sa.
28. Lucrarea făcută din teamă nu are viată lungă si tăria ei este asemeni unei revărsări de ape care tine putin. Asa este si cu tulburarea oamenilor, ea vine de-afară, dar este chemată de teama lor, însă teama vine prin necunoastere, iar necunoasterea prinde putere prin neadevăr, lene si trufie.
29. Soarbe cunoasterea de la cei cu barba albă si nerosită de vin si lasă vremea să o îmbrace cu întelepciune. Nu privi la trupul lor slăbit si gârbovit, căci toate acestea sunt plata lor pentru cunoasterea lucrurilor si cresterea întelepciunii.
30. Multumeste pământului pentru toate cele ce-ti oferă, multumeste cerului pentru ploaia care îti hrăneste pământul, multumeste soarelui pentru căldura si lumina casei tale si a pământului tău, multumeste lunii pentru linistea somnului tău, multumeste stelelor că veghează asupra somnului tău, multumeste muntelui pentru povetele si fierul ce-l iei din el, multumeste pădurii pentru tot ce iei de acolo, multumeste izvorului pentru apa ce-o bei, multumeste copacului pentru lucrările ce-ti arată, multumeste omului bun ce-ti aduce bucurie si zâmbet pe chip.
31. Precum iarba bună creste cu iarba rea, asa sunt si oamenii, dar tine seama că purtarea lor cea rea este semănată si crescută din teamă si neputinte, iar trufia este învelitoarea lor. Nu certa purtarea lor si nu căuta a-i îndrepta din vorbe si mustrare, căci apăsarea pe rană nu o vindecă. Oare iarba aceea este rea doar pentru că este amară pântecului tău ? Asa este si cu omul, de vei vrea să-l îndrepti, adu-i pentru început gândul si simtirea la ce este plăcut atât omului bun, cât si omului rău. Unul vede roata plecând, iar altul vede aceeasi roată venind.Cine vede mai bine ?
32. Doar cel înteleptit poate vedea limpezimea si linistea din mintea si sufletul celui tulburat, căci cel înteleptit a fost odată si el la fel ca si cel tulburat si roadele amare l-au făcut să tină seama de alcătuirea fiintei sale. A fugit de roadele sale amare în vârful muntelui si acolo nu a scăpat de ele, a fugit în mijlocul pădurii si iată că roadele erau cu el, apoi a privit în lăuntrul său si iată că roadele sale amare aveau rădăcini în mintea si simtirea poftelor sale.
33. Este o floare mai frumoasă ca cealaltă ? Este un izvor mai limpede decât altul ? Este un fir de iarbă mai presus de un altul ? Fiecare are tăria, frumusetea si priceperea lui. Este în firea lucrurilor ca pădurea să aibă felurite soiuri de copaci, de iarbă, de flori si dobitoace. Nu seamănă un deget cu altul de la aceeasi mână, dar este nevoie de toate pentru a bate fierul. Este mărul mai întelept decât prunul sau părul ? Este mâna stângă mai bună ca dreapta ? Altfel vede ochiul stâng de cel drept ? Cele de sus îsi au rostul lor si cele de jos îsi au rostul lor, cele mari îsi au rostul lor si cele mici îsi au rostul lor, cele repezi îsi au rostul lor si cele încete îsi au rostul lor, cele ce au fost si-au avut rostul lor si cele ce vin îsi vor avea rostul lor.
34. Neputinta vine după răutate si neadevăr, căci ceea ce dai aceea primesti, ceea ce semeni aceea culegi, dar ia seama că lumina sufletului tău si al celui de lângă tine are aceeasi vatră si rămâne fără umbră. Vezi ce tulbură necontenit izvoarele mintii si sufletului aproapelui tău. Adu-i linistea în suflet si limpezimea în minte si bătrânetile tale vor fi ca pomul copt, oasele si tăria ta nu vor slăbi si te vei întoarce de unde ai venit, sătul de căldura urmasilor tăi.
35. Întotdeauna va fi cineva dedesubtul tău si întotdeauna va fi cineva deasupra ta. La cele ce sunt dedesubtul tău să te uiti cu iubire si nu cu trufie căci acolo îti sunt rădăcinile, iar la cele ce sunt deasupra ta să te uiti cu privirea de prunc si fără teamă.
36. Cele tari, cele slabe si cele nevăzute sunt cele ce alcătuiesc lumea si toate acestea le găsesti în om si toate alcătuiesc un întreg. Nu este nimic care să fie afară si să nu fie si înăuntru. Ia seama la toate acestea când îti apleci privirea înăuntrul tău si vei găsi toată întelepciunea zeilor ascunsă în nevăzutul fiintei tale. Zeii au luat seama înaintea omului de această întelepciune si asta i-a adus mai aproape de Focul cel Viu si Vesnic.
37. Ia aminte că bătaia inimii, curgerea sângelui prin vine, vindecarea rănilor, frumusetea ochilor si minunătia alcătuirii trupului sunt făcute prin puterea si suflarea Focului cel Viu si Vesnic care este în fiecare si al cărui chip se arată în lumină. Dar nu uita că trupul este doar o fărâmă din putinul care se vede…
38. Curătenia trupului si desfătarea sa prin simturi te pune doar putin mai sus de dobitoace, căci nu un sunet plăcut te ridică, nici o duioasă atingere, nici un gust plăcut, nici o mireasmă îmbătătoare si nici o bucurie a ochilor. Căci unde este căldura, apare si frigul, unde este dulcele apare si amarul, unde este plăcutul apare si neplăcutul, unde este mireasma apare si duhoarea, iar unde este râs, si plânsul pândeste.
39. Iată dar calea de început : cumpătarea în toate cele ce faci, ascultarea de bătrâni si de cei întelepti, hărnicia, multumirea cu ceea ce ai, ferirea de neadevăr si de vorbele desarte, ferirea de ceartă si de mânie, buna purtare între semeni. Dimineata să te trezesti cu ele, ziua să le porti mereu în minte, seara să le ai cu tine în somn si astfel supărarea, lipsa, amărăciunea, neputinta, boala si răutatea altora nu se vor atinge de tine.
40. Dincolo de acestea se află iubirea, vointa, curajul, răbdarea, modestia si ele ridică omul cu adevărat. Acestea sunt cele ce te apropie de Focul cel Vesnic si, prin ele, calea ta urmează calea zeilor, dar îngroparea lor te aruncă mai jos de dobitoace. Doar prin ele primesti adevărata cunoastere si întelepciune, adevărata putere, adevărata bucurie, adevărata bogătie, rodnica si trainica lucrare.
41. Dar iată că unde este iubirea poate apărea si ura, unde este vointa poate apărea si delăsarea, unde este curajul poate apărea si frica, unde este răbdarea, poate apărea si graba si unde este modestia poate apărea si trufia. Căci miscătoare sunt si cele ce se văd si cele ce nu se văd din fiinta omului. Dar toate acestea sunt ale celui ce simte, iar peste el se află cel ce gândeste si acesta este cel ce vede miscarea în nemiscare, este cel care dincolo de toate aceste virtuti se desfată în cunoasterea si linistea ce întrece orice bucurie, iar atentia, echilibrul si limpezimea sunt uneltele sale.
42. Cel tulburat vede binele ca bine si răul ca rău, este atras de una si fuge de cealaltă, dar înteleptul vede si frumosul si urâtul, simte si frigul si căldura, si finetea si asprimea, aude si plăcutul si neplăcutul, gustă si dulcele si amarul, simte si mireasma si duhoarea si nu face judecată între ele. El vede deslusit că firea lucrurilor este în toate, căci frumosul din urât se trage si urâtul din frumos, dulcele a fost amar la început si se va face iarăsi amar, plăcutul se naste din neplăcut si neplăcutul din plăcut. Si toate acestea luminează sufletul înttleptului pentru că cele bune si plăcute hrănesc si bucură trupul si simŃurile sale, iar cele neplăcute neînteleptului hrănesc mintea si înielepciunea sa, căci vede înnoirea lucrurilor si semintele viitoarelor bucurii.
43. Nu este usoară cărarea zeilor, dar nu uita nici o clipă că omul poate cuprinde în iubirea sa mai mult decât poate cuprinde în ura sa, căldura se ridică mai mult decât poate coborî frigul, cel ce este deasupra vede mai multe decât cel ce este dedesupt, usorul se întinde mai mult decât se întinde greul, lumina răzbate mai mult decât poate răzbate întunericul, puterea care uneste este mai mare decât puterea care desparte.Lungul si scurtul au acelasi mijloc; cercul mic si cercul mare, globul mic si globul mare pe acelasi punct se sprijină; nevăzutul si văzutul acelasi loc ocupă; toate cele mari stau ascunse în cele mici, iar aici este o mare taină a firii; mare printre întelepti este cel ce o pricepe.
44. Înteleptul uneste pe cel ce vede cu cel ce gândeste, cel ce simte cu cel ce face, dar neînteletul îi desparte. Deschide-ti bine ochii, căci cel ce face, cel ce simte si cel ce gândeste sunt asemeni norilor care vin si pleacă, dar cel ce vede prin ochii tăi este vesnic si lumina sa este fără umbră. El este dincolo de viată si moarte, dincolo de bine si rău, dincolo de frumos si urât, dincolo de curgerea timpului.

• Legile lui Zamolxe – Remer Ra – Editura Deceneu-Cartea care te transforma, 2009
• mai multe despre istoria poporului Dac pe: dacia.ro, Grupul Dacia Nemuritoare, Dacii Info si pe Zamolxis.

Modificari in DEX pe tigan & rrom

Tiganii nu mai desemneaza “persoane cu apucaturi rele”, potrivit noii editii a Dictionarului Explicativ al Limbii Romane. In plus, definitia data termenului “rrom” a fost si ea modificata, odata cu decizia Institutului de Lingvistica “Iorgu Iordan- Al. Rosseti” de a sublinia caracterului peiorativ al epitetului “tigan”, informeaza Pro Tv. Asadar, in cea mai noua editie DEX, cuvantul rrom desemneaza un “termen prin care se autoidentifica membrii unui grup etnic originar din India si raspandit mai ales in Sudul si Estul Europei, inlocuind denumirea de tigan, considerata peiorativa”. De asemenea, alti 30 de termeni cu trimitere la cel de “tigan” au fost modificati. Este vorba despre baragladina, bulibasa, chivuta, corturar, faraon, gitana, jude, laie, laiet, lingurar, puradel, rom, rudar, salas, tigan, tiganas, tiganatic, tigancusa, tigancuta, tiganeala, tiganel, tiganesc, tiganeste, tiganie, tiganime, tiganos, tiganus, ursar. Comunitatea rroma din tara a solicitat in mod repetat modificarea definitiei termenului “tigan” in DEX.

Conducatorii razboaielor

” Veniți conducători de război
Voi ce ați fabricat tunurile
Voi ce ați fabricat avioanele morții
Voi ce ați fabricat toate acele bombe
Voi ce vă ascundeți în spatele zidurilor
Voi ce vă ascundeți în spatele birourilor
Eu doar vreau ca voi să știți
Că pot vedea prin măștile voastre.

Voi ați armat toate puștile
Pentru ca alții să tragă
Apoi v-ați ascuns
Când numărul morților a început să crească
Voi vă ascundeți în vilele voastre
În timp ce sângele tinerilor
Se scurge pe corpurile lor
Și sunt îngropați în noroi.

Voi ați creat cea mai groaznică teamă
Ce poate exista
Frica de a naște copii
În această lume
Pentru că mi-ați amenințat copilul
Nenăscut și nebotezat
Nu vă meritați nici sângele
Ce vă curge prin vene.

Și eu sper să muriți
Și că moartea voastră va venii curând
Am să vă conduc sicriul
Întro ștearsă dupamiază
Și am să privesc cum e coborât
Jos în patul morții
Și voi rămâne la mormântul vostru
Până voi fi sigur că sunteți morți. “

(versurile apartin interpretului Bob Dylan – ” Masters of War “)

1 + 1 + 1 + 1 . . . suntem tot mai multi !

” Ce pot să-ți facă?
Orice vor ei.
Îți pot înscena ceva
te pot bate, îți pot rupe degetele
îți pot arde creierul cu curent
să te amețească cu droguri până nu mai poți merge
sau să-ți amintești,

Îți pot lua copilul
să-ți lege iubitul
pot face orice și tu
nu poți să-i condamni.

Cum poți să-i oprești?
SINGUR poți lupta
poți refuza
poți să te răzbuni cum poți
dar te vor copleșii.

Dar DOI omeni luptând spate la spate
pot tăia printr-o bandă de tâlhari
într-un dans șerpuit de tăișuri, pot tăia un ștreang
o armată poate întâlnii o alta.
DOI se pot ține unu pe altul sănătoși
pot să se sprijine, să se încurajeze
dragoste, masaj, speranță,
sex.

TREI oameni sunt o delegație
un comitet, o adunare.
Cu PATRU poți juca bridge
si forma o organizație,
Cu ȘASE poți închiria o casă întreagă
să mănânci plăcintă la cină fără să mai rămână
și poți ține o petrecere de binefacere,
Cu 12 – poti face o demonstrație
Cu 100 – poti umple o primărie,
Cu 1000 – ai solidaritate și propriul buletin informativ
Cu 10.000 – putere și propria publicație
Cu 100.000 -  propriul trust de presă
Cu 10 MILIOANE – propria țară
și continuă tot așa unul câte unul
începe când îți pasă să acționezi
începe când o faci din nou când ei spun NU!
începe când spui NOI
și TU ști ce înseamna
și în fiecare zi însemnă
înca UNUL.”

(The Low Road – Marge Piercy, extras din documentarul The People Speak)

Dragă domnule președinte !

” Dragă domnule președinte, hai fă o plimbare cu mine,
Hai să pretindem că suntem doar doi oameni și că nu sunteți mai bun decât mine,
Mi-ar place să pun niște întrebări și dacă puteți răspundeti-mi sincer.

Ce simțiți când vedeți oameni fără case pe străzi?
La cine vă rugați seara înainte să vă culcați?
Ce simțiți atunci când vă uitați în oglindă?
Sunteți mândru?

Cum puteți dormi când noi restul plângem?
Cum puteți visa când o mamă nu are nici măcar șansa să-și ia la revedere?
Cum puteți merge cu fruntea sus?
Puteți măcar să mă priviți în ochi și să-mi spuneți de ce?

Dragă domnule președinte,erați un băiat singuratic?
Sunteți un băiat singuratic?
Cum puteți spune?: Nici un copil nu e lăsat în urmă
Nu suntem nici proști, nici orbi
Ei stau în celule dumneavoastră
In timp ce dvs. pavați drumul spre iad.

Ce fel de tată ar lua drepturile propriei fiice?
Ce fel de tată și-ar urî propria fiică dacă ar fi gay?
Pot doar să-mi imaginez ce are de zis Prima Doamnă,
Ai ajuns departe de la wiskey și cocaină,
Cum poți dormi bine când noi restul plângem?

Cum poți visa când o mamă nu are nici măcar șansa să-și ia la revedere de la copilul sau?
Cum poți merge cu fruntea sus?
Poți măcar să mă privești în ochi?

Lasă-mă să-ți zic despre munca grea
Salariul minim cu un copil pe drum,
Lasă-mă să-ți zic despre munca grea,
Cu casa în reconstrucție după ce o bombă ți-a dărâmat-o,
Lasă-mă să-ți zic despre munca grea,
Construind un pat dintro cutie de carton,
Lasă-mă să-ți zic despre munca grea,
Munca grea, munca grea …
Nu ști nimic despre munca grea.

Cum poți dormi noaptea?
Cum poți umbla cu fruntea sus?
Dragă domnule președinte,
Nu ați face niciodată o plimbare cu mine …
Ați face-o? “

(versurile apartin interpretei Pink – ” Dear Mr.President!”)

Sibiul, cel mai romantic oras din Romania

Sibiul este considerat de cititorii Ziare.com cel mai romantic oras din Romania. Astfel, in urma unui sondaj, aproape un sfert dintre romani cred ca acest oras este cel mai romantic din tara noastra. La sondaj au participat 1.813 persoane, iar 22,89% dintre aceastea sunt de parere ca fosta Capitala Culturala Europeana din 2007 este totodata cel mai romantic oras din Romania. Pe locul doi s-a situat micul oras medieval Sighisoara, votat de 16,55% dintre participantii la vot. Al treia optiune a romanilor, in privinta celui mai romantic oras din Romania, a fost Brasovul, cu 13,07% dintre voturile exprimate. Dupa cum se poate observa, mai mult de jumatate dintre cei care au participat la sondaj au votat unul din cele trei orase, ceea ce arata ca fostele urbe medievale, cu cladiri vechi de secole, situate in centrul tarii, sunt privite ca fiind cele mai romantice din Romania. Nu acelasi lucru poate fi spus si despre Capitala, doar 5,79% dintre participantii la vot fiind de parere ca Bucurestiul poate fi considerat un oras potrivit pentru indragostiti. Alte orase pe care cititorii Ziare.com le-au considerat demne de a face parte din aceasta lista sunt Iasi si Targu Jiu, cu Poarta Sarutului, din Ansamblul Sculptural Constantin Brancusi. Fosta Capitala Culturala Europeana din anul 2007, Sibiul este considerat una dintre cele mai atractive destinatii din Romania. Totodata, are un parfum medieval, iar cladirile sale te duc uneori cu cateva secole in urma. Podul Minciunilor, cu legendele sale, Piata Mare, Piata Mica sau Turnul Sfatului sunt doar cateva dintre locurile de vazut. Alaturi de acestea, nu departe de Sibiu se afla Paltinis, Marginimea Sibiului sau Ocna Sibiului.

Sibiu – poze 2011

Arborele genealogic al muzicii metal (foto)

    Legend & History in Metal Map

(1960 – present)

by metal historian Nick Grant

photo: Eric Lestrade & Headbangers Journey

Scoala Discovery Tv

Elevii romani se vor putea documenta de la televizor cu privire la subiecte stiintifice din fizica, chimie, biologie, ecologie sau inventii, acestea urmand sa fie prezentate, din 16 ianuarie, in cadrul programului TV “Scoala Discovery”, gandit pentru diversificarea resurselor de invatare. Elevii din Romania vor putea sa urmareasca din 16 ianuarie un nou program TV “Scoala Discovery”, unde vor fi prezentate subiecte stiintifice, de la chimie si matematica, fizica, biologie si ecologie, pana la inventii, avand ca scop diversificarea resurselor de invatare, in completarea celor din clasa. Discovery Networks CEEMEA (Europa Centrala & de Est, Orientul Mijlociu si Africa) si Ministerul Educatiei din Romania au lansat, duminica, proiectul “Scoala Discovery”, o initiativa pentru sustinerea educatiei stiintifice in Romania, incurajand elevii si profesorii sa utilizeze resurse new media la orele de curs si sa invete cu ajutorul Discovery Channel. “Telul nostru este sa aducem lumea Discovery in salile de clasa si sa stimulam curiozitatea fireasca a elevilor fata de stiinta. (…) Suntem recunoscatori Ministerului Educatiei pentru sustinerea acordata si pentru feedback-ul valoros oferit in implementarea proiectului si ne dorim sa fim implicati in continuare in procesul educational din Romania”, a spus Mark Hollinger, presedinte si CEO Discovery Networks International.

Din 16 ianuarie, elevii cu varste cuprinse intre 10 si 18 ani vor beneficia de noile resurse puse la dispozitie de acest proiect, Scoala Discovery avand doua componente principale: o linie de programe educative pe teme legate de invatamantul stiintific difuzata pe Discovery Channel in Romania si o serie de materiale didactice disponibile online, care sa ajute profesorii sa integreze aceste programe in activitatile didactice curente. Ambele componente au fost realizate in functie de programa scolara din Romania. Ministrul Educatie a explicat ca subiectele sunt special gandite pentru Romania, astfel incat sa existe congruenta intre ceea ce fac elevii la scoala, lectiile propriu-zise si ceea ce vad pe ecran. “Va exista un site, scoala.discovery.ro, unde se vor gasi toate materialele complementare fiecarei emisiuni, pentru profesori, elevi si parinti”, a mai spus ministrul Educatiei. (Scoala Discovery TV)

Catalogul scolar de acum si online

Părinţii pot plăti între 2 şi 14 lei lunar pentru a fi la curent permanent cu ce se întâmplă la şcoală. Sute de şcoli din ţară au implementat până acum programe ce facilitează comunicarea instituţie-părinţi şi permit trimiterea notelor şi a absenţelor prin SMS şi mail. Mai multe companii private au dezvoltat soft-uri şi chiar oferă gratuit computere şcolilor interesate de catalogul electronic. (EVZ)

• AdServio - “Asigurăm infrastructură, training, mentenanţă. Dotăm fiecare clasă cu câte un computer, la fel, câte unul pentru birourile directorilor şi secretariat”. Computerele pot fi folosite atât pentru catalogul electronic, cât şi la orele de curs, pentru prezentări, proiecte, lecţii interactive, etc. De asemenea, programul permite transmiterea de mesaje între profesori şi părinţi, stochează note, calculează medii, face clasamente pe clasă etc. Costul este de 14 lei/ lună/ elev.

• Carnette – O variantă mai ieftină, dar cu opţiuni mai puţine, este aplicaţia Carnette, dezvoltată de o firmă din Oradea. Daniel Bogor, cofondator, spune că efortul părinţilor este minim: 2 lei/elev/lună.

My home . . . my soul . . . my Earth !