RAAL Bistrița investește 3 milioane de euro

Producătorul de sisteme de răcire pentru industria auto RAAL Bistrița, cu clienți precum John Deere, Class sau AGCO, și-a bugetat pentru acest an investiții de circa 3 mil euro pentru achiziționarea de noi utilaje destinate creșterii capacității de producție. Compania a investit și în 2011 1 mil de euro în echipamente și utilaje. “Piața se află pe un trend ascendent, motiv pentru care am prevăzut în acest an investiții de aproximativ 3 mil. euro.Afacerile RAAL sunt susținute în continuare de creșterea comenzilor la export”, susține Paul Ilieș, director general al companiei. (Transilvania Business)

Parc Industrial Bistrita-Sud

Lucrarile la primul parc industrial din municipiul Bistrita, finantat in proportie de 50% din fonduri europene, ar putea incepe in vara acestui an, a declarat viceprimarul Andrei Rusu. Proiectul depus de municipalitate la Agentia de Dezvoltare Regionala Nord-Vest a fost declarat castigator si a trecut de faza de evaluare, urmand sa fie semnat contractul de finantare, sustine Rusu. Pana in prezent s-au aratat interesate de parcul industrial trei firme, dintre care una in domeniul serviciilor din Romania si doua din Spania si China, din industria auto, respectiv industria textila. Parcul industrial Bistrita Sud va fi construit in extravilanul municipiului, la intersectia DN 17, care face legatura cu judetul Cluj, si DN 15A, spre judetul Mures, si va ocupa o suprafata de 30 de hectare. Valoarea estimata a proiectului se ridica la 31,5 milioane de lei, din care 50% vor fi fonduri europene nerambursabile, restul sumei fiind suportat prin accesarea unui credit bancar pentru investitii de catre Primaria Bistrita. Proiectul prevede ca parcul industrial sa fie impartit in circa 60 de parcele, iar lucrarile sunt estimate sa fie finalizate in doi ani. „Aceasta investitie va fi cuplata cu o alta, demarata in acest an, prin realizarea studiului de fezabilitate pentru un parc energetic fotovoltaic care va asigura integral necesarul de energie electrica pentru functionarea in viitor a utilitatilor din parcul industrial si care va fi depus pentru finantare 98% din fonduri nerambursabile pe proiectia bugetara 2014-2020”, a mai spus Rusu. (Finantistii)

Realizarea Parcului Industrial Bistriţa Sud urmăreşte creşterea atractivităţii zonei prin realizarea unor investiţii private, care să ducă la crearea de noi locuri de muncă pentru bistriţeni. Proiectul în valoare totală de 31 de miliarde de RON va fi finanţat 50 la sută din fonduri nerambursabile iar diferenţa va fi suportată de la bugetul local, prin accesarea unui credit de investiţii. Parc Industrial Bistrita Sud va fi finalizat în aproximativ 18 luni, termenul maxim de finalizare fiind de 24 de luni. Parcul Industrial Bistriţa Sud este localizat în extravilanul municipiului, pe 30 de hectare, în dreptul localităţii Viişoara, cu acces auto, în prezent, din Sărata. Se vor amenaja mai multe loturi, 34 de parcele pentru industrie şi servicii, 3 parcele pentru investiţii şi servicii, 5 parcele pentru logistică, 5 parcele pentru echipamente edilitare, 11 parcele pentru industrie medie. De asemenea, se va realiza infrastructura pentru circulaţie, cu sensuri giratorii, carosabil cu două benzi, trotuare şi piste de biciclişti. Întreaga zonă va fi racordată la reţelele de gaz şi de electricitate, la telefonie şi internet. Pana la aceasta ora 3 mari investitori, unul din România, unul din China şi unul din Spania, investitori din domeniile serviciilor, auto şi prelucrări textile şi-au manifestat intenţia de a-şi dezvolta afacerile în Bistriţa. Viceprimarul Andrei Rusu spune că acest lucru va fi posibil la finele anului 2013 şi crede că, după ce se va finaliza, Parcul Industrial de la Sărata va atrage mulţi investitori.

PUZ – Parc Industrial Bistrita-Sud (proiect in pdf)

Agricultura ecologica, in ascensiune la Bistrita

Fermierii bistriţeni sunt tot mai interesaţi de practicarea agriculturii ecologice, dovadă fiind faptul că numărul celor care şi-au depus cereri la APIA pentru acest sprijin financiar a crescut semnificativ pe tot parcursul anului 2011. Dacă în anul 2010 în judeţul Bistriţa-Năsăud erau înregistrate doar 172 de ferme în care se practica agricultura ecologică, toate fiind din satul Ardan de pe Valea Şieului, anul acesta 2.136 de bistriţeni s-au arătat interesaţi de practicarea acesteia. Cătălina Găncean, şef serviciu în cadrul APIA Bistriţa-Năsăud, a afirmat că cei 2.136 de fermieri bistriţeni şi-au depus deja cereri pentru sprijinul financiar cuprins între 1.500 şi 2.300 de euro pe an, în funcţie de mărimea exploataţiei agricole. Este vorba despre o perioadă de 3 ani, cât durează conversia fermelor, timp în care agricultorii vor fi verificaţi de un organism abilitat pentru înscrierea în standardele ecologice, alternând culturile conform ciclurilor naturii şi folosind îngrăşăminte precum şi furaje naturale fără fertilizanţi, pesticide sau stimulatori de creştere.

Ideea practicării agriculturii ecologice a prins mai mult în trei zone din judeţ, cum ar fi Văile Someşului, a Şieului şi Valea Bârgăului. În schimb, în zona de câmpie a jude­ţului, unde sunt parcele agricole mai compacte, fermierii nu par deloc interesaţi de aceasta. Din cele 2.136 de exploataţii agricole intrate în procedura de conversie şi certificare ecologică, 2.045 sunt pe sectorul vegetal cu un total de peste 15.000 de hectare, 78 sunt ferme de ovine cu un efectiv de 12.057 capete şi 13 sunt stupării cu un total de 716 familii de albine. Subvenţiile solicitate în 2011 vor fi plătite până cel târziu în iunie 2012, fermierii din satul Ardan încasând deja banii pentru primul an de conversie, în condiţiile în care aceştia s-au înscris încă din 2010. Beneficiul cel mai mare va fi obţinut peste 3 ani, când preţul muncii lor le va fi plătit cu 50% până la 100% mai bine de către procesatorii autorizaţi ecologic cu care agricultorii din Ardan au încheiat deja contracte în scopul vânzării produselor.

Mai departe, produsele lor – lapte, carne şi fructe – vor fi prelucrate tot ecologic de procesatorii autorizaţi, urmând ca, într-un final, să ajungă pe rafturile magazinelor purtând eticheta „ECO“ cu sigla „ae“, ce va purta numele producătorului, procesatorului şi organismului de inspecţie. De asemenea, fermierii care practică o agricultură ecologică vor putea să-şi valorifice munca şi prin alte modalităţi, ca de exemplu: la poarta fermei, în pieţe sezoniere, în magazine specializate sau chiar prin bursa on-line pentru produse ecologice. Subvenţia primită pe parcursul celor 3 ani de conversie spre agricultura ecologică nu le exclude pe celelalte obişnuite (sprijinul pe suprafaţa agricolă, pentru zonele defavorizate, subvenţiile pe cap de animal etc.), ci vine în completarea lor tocmai datorită plusului de calitate garantată pe care certificatul de producător ecologic îl conferă mărfurilor acestor fermieri. (Agro Business)

3 Mall-uri la Bistrita inca in faza On Hold

1. Galleria Mall – situat pe Calea Moldovei, are o suprafaţă proiectată de 26.400 de mp, cu un etaj şi 840 de locuri de parcare, îşi propune să găzduiască un supermarket, un cinema multiplex, cafenele-restaurante, fast-food-uri, magazine de îmbrăcăminte-încălţăminte şi electronice-electrocasnice. Construcţia mall-ului a fost sistată odată cu instalarea crizei economice, dar compania dezvoltatoare susţine că îl va inaugura in perioada 2012 – 2015. (mai multe amanunte pe Galleria Mall Bistrita)
2. Metropolis Mall – situat pe platforma industrială a oraşului, pe locul fostului Combinat de Prelucrare a Lemnului, este prevăzut a avea peste 15.200 mp, cu un singur etaj şi o parcare subterană. Acest mall va cuprinde spaţii pentru comercianţi de îmbrăcăminte, electronice şi electrocasnice, un hypermarket şi unităţi de tip fast-food. (mai multe amanunte pe Metropolis Mall Bistrita)
3. Bistriţa Mall – situat tot pe Calea Moldovei, în locul fostei UCTA, are o suprafaţă propusă de 22.000 mp şi îşi propune să găzduiască un hypermarket, cinematograf, food court, parcări şi o zonă de fashion. (mai multe amanunte pe Bistrita Mall)

1.178 lei salariu mediu net lunar la Bistrita in 2011

Salariul mediu net era, la nivel naţional, în luna decembrie a anului trecut, cu 7,2% mai mare faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent, scrie www.gândul.info. La nivel judeţean apar însă diferenţe semnificative între câştigurile medii nete lunare ale angajaţilor. Potrivit datelor furnizate de Institutul Naţional de Statistică, salariaţii din judeţul Bistriţa-Năsăud se află pe locul VII în acest topul creşterilor salariale. Salariul mediu net lunar, la finele anului trecut, a fost cu 12,62% mai mare faţă de perioada similară a lui 2010. Cel mai mare salariu mediu net a fost încasat în luna decembrie a anului trecut de către angajaţii din Bucureşti, de 2.328 de lei, faţă de perioada similară a anului 2010 el a înregistrând o creştere de 183 de lei. Cele mai mici câştiguri nete lunare au fost obţinute de către angajaţii judeţului Harghita, unde salariul mediu net în decembrie 2011 a fost de 1.031 de lei. Alte câştiguri medii lunare nete mici au fost înregistrate, la nivel naţional, şi în judeţele Suceava, Maramureş şi Vrancea, de 1.048, 1.079 şi respectiv de 1.086 lei. În judeţul Bistriţa-Năsăud, salariul mediu net lunar , la finele anului trecut era de 1.178 lei.

Strategia de dezvoltare locala a municipiului Bistrita 2010-2030

Proiectul “Elaborarea Strategiei de dezvoltare locala a municipiului Bistrita pentru perioada 2010 – 2030” a fost lansat si finalizat in luna septembrie a anului 2011. Proiectul este cofinantat din Fondul Social European, prin Programul Operational Dezvoltarea Capacitatii Administrative, Axa prioritara 1, Imbunatatiri de structura si proces ale managementului ciclului de politici publice, Domeniul 1.1: Imbunatatirea procesului de luare a deciziilor la nivel politico-administrativ, Operatiunea “Strategii de dezvoltare locala”. Valoarea totala a proiectului este de 525.387 lei, din care peste 446.000 lei reprezinta valoarea nerambursabila din Fondul Social European, 68.300 lei suma alocata de la bugetul national, iar 10.507 lei cofinantarea Primariei Bistrita. Obiectivul general al proiectului il reprezinta imbunatatirea capacitatii de planificare strategica a administratiei publice locale, in vederea atingerii obiectivelor de dezvoltare economica.

mai multe informatii pe: Strategia de dezvoltare locala – Bistrita 2010-2030

Scadere de 1,4% a afacerilor, in trimestrul intai pentru Teraplast Bistrita

Societatea Teraplast SA, furnizor de solutii si sisteme in domeniul constructiilor si instalatiilor, a realizat, in primul trimestru al anului in curs, o cifra de afaceri de 37,57 milioane de lei, in scadere cu 1,4% fata de nivelul aceleiasi perioade din 2011. Potrivit celui mai recent raport financiar al companiei, vanzarile din intervalul ianuarie-martie 2012 a fost influentata negativ de conditiile meteorologice extreme din primele doua luni ale anului, care au intarziat lansarea sezonului in domeniul constructiilor. In acest context, livrarile de sisteme pentru infrastructura de mediu (care au cea mai importanta pondere in cifra de afaceri) nu s-au realizat conform previziunilor initiale. Aceasta scadere a fost insa compensata de exporturi, care au reprezentat aproximativ 22% din veniturile totale, fata de nivelul de 11% inregistrat in 2011. “Afacerile companiei din primele trei luni a fost influentata de conditiile extreme ale perioadei de extrasezon, de volatilitatea crescuta a monedei nationale si de majorarea agresiva a pretului materiilor prime. In perioada urmatoare nu ne asteptam la o relansare spectaculoasa a pietei locale de constructii, insa vom contracara aceasta situatie prin extinderea prezentei pe pietele externe, reducand dependenta fata piata interna”, a declarat Stefan Bucataru, director general al Teraplast. Pentru anul 2012, conducerea companiei estimeaza o continuare a cresterii preturilor materiilor prime (PVC, PE si PP), ca urmare a evolutiei cotatiei petrolului si a derivatelor acestuia la nivel international. “Majorarile de pret sunt semnificative inca din trimestrul intai si in functie de nivelul cererii pe grupe de produse trendul ascendent va continua si in lunile urmatoare”, se arata in raportul trimestrial al companiei. In acest context, Teraplast va implementa si in acest an procesul de optimizare operationala demarat in 2011 si cel de dezvoltare a liniilor de afaceri fundamentale. Astfel, au fost anuntate investitii importante pentru convertirea unor sectoare de productie cu venituri in scadere catre altele care au inregistrat cresteri. Totodata, se vor externaliza unele linii de afaceri secundare, in vederea imbunatatirii fluxului de numerar si pentru accelerarea reducerii cheltuielilor. (Agenda Constructiilor)

Centre comerciale, hipermarketuri, supermarketuri la Bistrita

1. Kaufland – 2 hipermarketuri (Calea Moldovei 40 + Bulevardul Independentei 97-99)
2. Carrefour Market – 1 supermarket (Garii nr.17 in cladirea Winmarkt)
3. Lidl - 2 supermarketuri (Calea Moldovei 38 + Vasile Conta 9 langa parcul orasului)
4. Profi – 1 supermarket (Mihai Eminescu, nr.1-4)
5. Billa – 1 supermarket (Garii nr.48)
6. Unicarm – 1 hipermarket (Calea Moldovei 24)
7. Oncos – 2 magazine (Independentei nr.56 + Andrei Muresanu nr.30)
8. Winmarkt - centru comercial (Garii nr.17)
9. Shopping Center – centru comercial (Bulevardul Republicii nr.2)
10. Ambient Center - centru bricolaj (Calea Moldovei nr.15) + Ambient Depozit – depozit centru (Subcetatea nr.10)
11. Drogerie Markt – 1 magazin (Garii nr.17 in cladirea Winmarkt)
12. Deichmann – 1 magazin (Bulevardul Independentei nr.97-99 in hipermarketul Kaufland)
13. Leonardo – 2 magazine (Garii nr.17 + Decebal nr.42)
14. Steilman - 1 magazin (Piata Petru Rares nr.3)
15. Diego – 1 magazin mogheta/parchet/perdele/pvc (Drumul cetatii nr.3-5)
16. Proges – 1 magazin mocheta/parchet/perdele/pvc/usi/tapet (Piata morii nr.56)
17. Mobexpert – 1 magazin mobila (Libertatii 41-43)
18. Domo – 1 magazin electronice si electrocasnice (Garii nr.17 in cladirea Winmarkt)
19. Altex – 1 magazin electonice si electrocasnice (Garii nr.17 in cladirea Winmarkt)
20. Flanco – 1 magazin electronice si electrocasnice (Bulevardul Decebal nr.46 la parterul blocului Turn, peste drum de complexul Hala)
21. Romstal - 1 magazin universul instalatiilor (Libertatii, Nr. 41-43)
22. Rombat Bistrita - cel mai mare producator de baterii auto (Drumul Cetăţii 4)
23. Elvila – 1 magazin mobila (Piata Morii nr.56)
24. Casa Rusu – 1 magazin mobila (Calea Moldovei nr.15 A)
25. Bella Casa – 3 francize instalatii sanitare (Subcetate nr.10 A + Dimitrie Cantemir nr 1-3 + Mihail Kogalniceanu nr 19, Beclean)
26. Penny Market Beclean – 1 supermarket (1 Decembrie 1918, Nr.47)
27. Lidl Nasaud – 1 supermarket (Garii, nr.2)

proiecte in desfasurarea sau in stadiul de stand by la Bistrita:

• Galleria Bistrita proiect al Globe Trade Center GTC – mall (Calea Moldovei pe fostele sere ale orasului)
• Bistrita Mall proiect al Matrix Development Cluj – mall (Calea Moldovei pe fosta fabrica UCTA)
• Phoenix Shopping Center proiect al Metropolis Group – mall (pe fosta fabrica CPL-Combinatul de Prelucrare a Lemnului Bistrita)
• Dedeman – centru bricolaj (Drumul Sigmirului in locul fostei firme Ario SA)

cataloage, pliante si promotii saptamanale la Promotii Magazine

Let’s Do It, Bistriţa Năsăud! – 12 mai 2012

Let`s Do It, World! Let`s Do It, Romania! Let’s Do It, Bistriţa Năsăud! În 2012, peste 85 de țări din întreaga lume vor organiza o zi de curățenie generală. România este pe harta mondială – Ziua de Curățenie Națională este 12 mai. Pentru cel de-al treilea an consecutiv, echipa “Let’s Do It, Bistriţa Năsăud!” îi invită pe toți locuitorii judeţului Bistriţa Năsăud să ia parte la mișcarea internațională de curățenie și să arate că le pasă de judeţul lor. După succesul primelor două ediţii din 2010 şi 2011, la care au participat peste 5 000 de voluntari şi care au colectat peste 7 500 de saci de deşeuri, este momentul unei noi provocări.Bistriţa Năsăud este unul dintre judeţele cu cele mai bune rezultate în campania de curăţenie “Let’s Do It, România!” la nivel național. De asemenea, Bistriţa Năsăud este un model de succes pentru alte judeţe din proiect, mai multe inițiative locale fiind preluate și la nivel național. Anul acesta, acțiunea de curățenie națională va îmbrăca o nouă formă: în fiecare județ vor fi propuse și alese zonele în care se va face curățenie, fiecare locuitor având astfel posibilitatea de a propune și a vota zona pe care și-o dorește curată. În judeţul Bistriţa Năsăud acţiunile principale se vor îndrepta spre toate ariile protejate dar şi spre malurile râurilor, podurilor rutiere şi feroviare peste râuri, lizierele pădurilor şi zonele de agrement din jurul oraşelor sau a obiectivelor turistice cunoscute. După Ziua de Curățenie Națională, zonele curățate vor fi monitorizate constant de echipele locale Let`s Do It, Romania!
Obiectivul strategic al acțiunii din acest an este creșterea procentului de reciclare a deșeurilor la 30% din numărul de saci colectați, de la 26% în 2011 și 17% în 2010.  Echipa “Let’s Do It, Romania!”  Bistriţa îi provoacă pe toţi cei dispuşi să aducă o schimbare locului în care trăiesc să se implice în cel mai mare proiect de implicare socială din România!

Let’s Do It, Romania!
Site oficial: Let’s do it Romania!
Blog: LDIT
Twitter: letsdoitro
Pagina de Facebook: LetsDoItRO

0 lei investitii noi in Bistrita-Nasaud pe anul 2011

ZERO investitii straine noi. ZERO investitii romanesti noi. ZERO locuri de munca noi create la Bistrita-Nasaud in 2011, conform informatiilor oferite de Gandul Info. Bistrita-Nasaud pare sa se transforme in orasul ZERO din foarte multe puncte de vedere, din pacate. Dar ia sa vedem care judete sunt fruntase in atragerea investitiilor si care sunt cele codase. Anul trecut valoarea investiţiilor străine directe (ISD) din România s-a ridicat la suma de 1,9 miliarde de euro, conform datelor făcute publice de către reprezentanţii Băncii Naţionale a României (BNR). Circa 24% din această sumă a reprezentat valoarea investiţiilor străine noi, care a fost de circa 455,3 milioane de euro. În timp ce străinii au ales să investească, în special, în industria auto, în producerea energiei electrice prin metode neconvenţionale sau în energie regenerabilă, investiţiile autohtone s-au axat, în principal, pe industria de prelucrare a lemnului, pe sectorul agricol, pe sectorul turistic şi pe comerţ. În 2011 au fost realizate 477 de proiecte de investiţii, atât străine, cât şi autohtone, în valoare de 2,3 miliarde de euro, ce se vor desfăşura în 2012. Prin intermediul lor vor fi create alte 6.700 de locuri de muncă. Clujul a fost anul trecut judeţul care a atras cele mai mari investiţii străine noi, în valoare totală de 120,37 de milioane de euro. Pe locul al doilea în acest top se află judeţul Olt. Următoarele trei poziţii au fost ocupate de către judeţele Prahova, Sălaj şi Constanţa, care au reuşit să atragă, în total, investiţii străine noi în valoare de 107,48 de milioane de euro. În judeţele Argeş, Bistriţa-Năsăud, Buzău, Dolj, Giurgiu, Gorj şi Mehedinţi nu au fost demarate şi nici nu s-a anunţat demararea vreunei investiţii, pentru perioada 2011 – 2012, conform raportului citat. De asemenea, în realizarea raportului nu au fost luate în considerare investiţiile din judeţul Ilfov şi din Capitală, care au atras în 2010 circa 62% din totalul ISD.