Totul despre A H1N1

Primele mentionari ale gripei dateaza de mai multe secole. Descrierea unei boli cu simptomatologia gripei a fost facuta de Hipocrate inca din anul 412 i.Chr. De asemenea, accese caracteristice ale gripei au fost observate in 1173. Prima pandemie de gripa inregistrata a avut loc in anul 1580. Intre 1889 si 1891 a avut loc o pandemie de severitate medie, produsa de virusul de tipul H3N2. Gripa “spaniola”, produsa de virusul H1N1, a avut loc in anii 1918-1920. Aceasta a fost cea mai puternica dintre pandemiile cunoscute, inregistrandu-se peste 20 de milioane de decese. Gripa “spaniola” a afectat peste 20% din populatia globului, avand o evolutie foarte rapida. O particularitate neobisnuita a gripei “spaniole” era faptul ca a afectat in special tinerii. Virusul gripal a fost descoperit de Richard Shope in 1931. Virusul gripal A a fost identificat prima oara de virusologii englezi Smith, Andrews si Laidlaw (National Institute for Medical Research, London) in 1933. Trei ani mai tarziu, Francis a izolat virusul gripal B. In 1940, a fost facuta o descoperire importanta – virusul gripal putea fi cultivat pe embrioni de gaina. Acest fapt a condus la aparitia unor noi posibilitati de studiere a virusului gripal. In 1947 Tailor a izolat pentru prima data virusul gripal C. In 1957-1958 a avut loc o pandemie care a capatat denumirea de “gripa asiatica”, produsa de virusul H2N2. Pandemia a inceput in februarie 1957, in Orientul Indepartat si s-a raspandit rapid in intreaga lume. Numai in SUA, in timpul acestei pandemii, au murit peste 70.000 de oameni. In 1968-1969 s-a produs gripa de tip “Hong Kong”, medie din punct de vedere al severitatii, produsa de virusul H3N2. Pandemia s-a produs la Hong Kong la inceputul anului 1968. Aceasta a afectat in special oamenii in varsta de peste 65 de ani. S-au inregistrat peste 33.000 de decese. In 1977-1978 a avut loc o pandemie relativ usoara, denumita “gripa ruseasca”. Virusul gripei H1N1, care a produs aceasta pandemie, produsese deja o epidemie in 1950. De aceea, au suferit in primul rand persoanele nascute dupa 1950.

Gripa porcina sau gripa Noua H1N1 este o boala infectioasa cauzata de virusi ARN (acid ribonucleic). Virusii pot fi de doua tipuri: unii, ai caror material genetic este facut din ADN si acei ai caror material genetic este format prin ARN. Problema cu acest tip de virusi este ca in lipsa polimerilor ADN au o rata a aparitiei mutatiilor foarte mare. Virusii sant germeni microscopici ce sant incapabili de a se reproduce prin ei insusi. Pentru aceasta, au nevoie sa gaseasca o celula pe care sa o infecteze si sa actioneze ca un oaspete in care sa se poata desfasura particulele noi ale virusului. Virusul gripal (Myxovirus influenzae) apartine familiei Orthomyxoviridae. Are o forma sferica, cu diametrul de 80-120 mm. Virusul gripal contine un lant unic negativ ARN compus din 8 fragmente care codifica 10 proteine virale (materialul genetic al virusului). Fragmentele de ARN au un invelis proteic comun, care le uneste formand nucleoproteidul. Invelisul exterior este constituit dintr-o membrana lipidica; lipidele sunt raspunzatoare pentru complicatiile grave care afecteaza omul in timpul bolii. Virusul gripal contine un lant unic negativ ARN compus din 8 fragmente care codifica 10 proteine virale (materialul genetic al virusului). Fragmentele de ARN au un invelis proteic comun, care le uneste formand nucleoproteidul. Invelisul exterior este constituit dintr-o membrana lipidica; lipidele sunt raspunzatoare pentru complicatiile grave care afecteaza omul in timpul bolii. La suprafata virusului se afla structurile superficiale – hemaglutinina (denumita astfel dupa capacitatea de a aglutina eritrocitele) si neuraminidaza (enzima). Hemaglutinina asigura capacitatea virusului de a se uni cu celula receptor. Neuraminidaza raspunde, in primul rand, de capacitatea particulei virale de a patrunde in celula gazda si, in al doilea rand, de capacitatea particulelor virale de a iesi din celula dupa multiplicare. Nucleoproteidul (denumit si antigen-S) are structura specifica de tip; determina tipul virusului (A, B sau C). Structurile superficiale (hemaglutinina si neuraminidaza) au specificitate de subtip si de tulpina; determina diferitele tulpini ale unui tip de virus. Exista 16 subtipuri antigenice ale hemaglutininei (H1-H16) si 9 ale neuraminidazei (N1-N9). Aceste antigene sunt supuse variatiei. Exista 3 tipuri de virus gripal: A, B si C. Virusul gripal A produce imbolnavirea de gravitate medie sau mare. Infecteaza atat omul cat si unele animale domestice (calul, porcul, pasarile). Virusul gripal A este responsabil de aparitia pandemiilor si a epidemiilor extinse. Sunt cunoscute o multitudine de subtipuri ale gripei A. Acestea se clasifica dupa antigenii superficiali (hemaglutinina si neuraminidaza). In momentul de fata sunt cunoscute 16 tipuri de hemaglutinina si 9 tipuri de neuraminidaza. O caracteristica importanta a virusului este specificitatea, ce consta in faptul ca virusul gripal nu poate avea 2 cauze diferite. Ca si virusul gripal A, virusul gripal B este capabil sa isi modifice structura antigenica. Gripa de tip B este prezenta numai la om si are manifestari epidemice moderate, cu o evolutie lenta. Virusul gripei C este destul de putin studiat. Este cunoscut ca, spre deosebire de virusurile A si B, acesta contine doar 7 fragmente de acid ribonucleic si un antigen superficial. Virusul gripal C infecteaza doar omul. Simptomele bolii sunt de obicei foarte usoare sau nu se manifesta deloc. Acesta nu produce epidemii si nu duce la urmari serioase. Este cauza unor imbolnaviri sporadice, in special la copii. Structura antigenului nu este supusa unor astfel de transformari ca la virusul gripei A. Imbolnavirile produse de virusul gripal C coincid deseori cu epidemia gripei de tip A. Tabloul clinic este la fel ca si in cazul formelor usoare si moderat severe ale gripei A. Variatia antigenica este particularitatea fundamentala a virusurilor gripale A si B. Aceasta are loc la nivelul antigenilor superficiali ai virusului (hemaglutinina si neuraminidaza). Cel mai probabil este un mecanism evolutiv de adaptare a virusului pentru asigurarea supravietuirii. Exista doua mecanisme ale variatiei antigenice: minora (antigenic drift) si majora (antigenic shift). La virusul gripal A se intalnesc ambele variatii antigenice, in timp ce la virusul B se manifesta numai variatia antigenica minora.

Variatia antigenica minora (antigenic drift) se produce in perioada interpandemica la toate tipurile de virusuri. Acestea sunt mutatii de mica importanta in genele care codifica hemaglutinina si neuraminidaza. De regula, astfel de transformari se produc in fiecare an. Ca urmare apar epidemii; apararea data de contactele anterioare cu virusul se mentine, dar este insuficienta. Variatia antigenica majora (antigenic shift) La intervale neregulate de timp (10-40 de ani) apar virusuri cu deosebiri mari fata de populatia de baza. Aceste modificari afecteaza semnificativ structura antigenica a hematoglutininei si, mai rar, a neuraminidazei. In prezent, mecanismul de formare a noilor tulpini ale virusului gripal nu este in totalitate cunoscut. Una din teoriile existente se bazeaza pe recombinarea genelor virusului gripal la animale (pasari, porci) si om. Atunci cand o celula receptoare este infectata concomitent cu tulpini animale si umane, poate produce un virus cu hemaglutinina sau neuraminidaza complet noua. Ca urmare a variatiei antigenice majore (shift) se formeaza tulpini absolut noi de virusuri, in fata carora marea majoritate a populatiei nu are imunitate. Aceste mutatii sunt specifice doar virusurilor de tipul A si sunt responsabile de aparitia pandemiilor. Virusul gripal se transmite cu usurinta. Cea mai raspandita cale de transmitere a infectiei este prin picaturile minuscule de saliva eliminate de bolnavi cu respiratie sau accesul de tuse (picaturi Flugge), picaturi ce pot fi purtate la distanta de curentii de aer. De asemenea, este posibila (mai rar) si infectarea prin obiecte de intrebuintare curenta, contaminate. In timpul unei zile, prin caile respiratorii ale omului trec aproximativ 15.000 l de aer, al carui continut microbian este filtrat depunandu-se pe suprafata celulelor epiteliale. Contaminarea microbiana este periculoasa numai in prezenta virusurilor si bacteriilor patogene, care sunt raspandite de catre bolnavii si purtatorii infectiilor respiratorii. Prin tuse, stranut, vorbit, din rinofaringele bolnavului sau al purtatorului de virus sunt eliberate particule de secretii cu microflora patogena, inclusiv virusul gripal. Dupa infectare, virusurile sunt retinute la nivelul epiteliului cailor respiratorii. De obicei celulele mucoasei nazale si tractului respirator “matura” virusurile, prevenind astfel infectia. Totusi, in unele cazuri, virusurile ocolesc mecanismele primare de aparare ale organismului. In caile respiratorii virusurile se fixeaza de celule cu ajutorul hemaglutininei. Neuraminidaza distruge membrana celulara, iar virusul patrunde in interiorul celulei prin cuplare (endocitoza). Ca urmare, in celula sunt distruse procesele vitale, are loc replicarea ARN-ului viral si concentrarea particulelor virale. Noile virusuri sunt puse apoi in libertate, distrugand alte celule. Inmultirea virusurilor se realizeaza foarte rapid: la 8 ore dupa intrarea in caile respiratorii a unei particule virale concentratia acestora atinge 10³, iar la finalul primelor 24 de ore – 10²³. Perioada de incubatie este de numai 1- 2 zile. La multiplicarea foarte rapida a virusului contribuie si faptul ca o singura celula contaminata raspandeste mai multe sute de virioni. Ca urmare a invadarii cailor respiratorii, virusul gripal lezeaza epiteliul, afectand functia acestuia de retinere a particulelor de praf, bacterilor etc. Bacteriile patrund astfel cu usurinta in plamani; apare astfel pericolul dezvoltarii unei suprainfectii bacteriene (de ex. pneumonia, bronsita, etc.).

Epidemia reprezinta imbolnavirea unui numar mare de persoane, cu extindere geografica limitata (regiune, tara), cu durata de 3-6 saptamani. Epidemiile restranse (locale) apar la intervale de 3-5 ani, cu virusuri mai putin agresive B si C. Cele medii (cu extindere geografica mai mare) apar la intervale de 5-10 ani si sunt cauzate de virusuri de tip A si B. Pandemia de gripa afecteaza zone extinse ale globului si apar la intervale de peste 20 de ani. Imbolnavirea este produsa de un virus de tip A care a suferit o variatie antigenica majora (de exemplu virus avian). Virusul se raspandeste rapid si produce imbolnaviri severe. In secolul XX au existat trei pandemii de gripa, in 1918, 1957 si 1968. Cea mai severa dintre pandemiile de gripa a fost cea din 1918 (”gripa spaniola”) care a cauzat 40 de milioane de decese, adica de doua ori mai mult decat primul razboi mondial. Pandemiile au loc in medie la fiecare 30-40 de ani, iar in prezent virusul gripei A (H3N2) circula deja de mai bine de 30 de ani. De aceea, pandemia poate incepe practic in orice moment; Anual, in lume se imbolnavesc pana la 500 milioane de oameni, dintre care 2 milioane mor. Majoritatea sunt copii, in principal in primii ani de viata (pana la 5 ani) si persoane in varsta (peste 65 de ani)(WHO.com sustine ca in lume anual sunt undeva la 3-5 milioane de cazuri severe din care 250.000 -500.000 mor din cauza gripei).

Cateva intrebari care sa te puna pe ganduri:

Stiati ca gripa normala sezonala in fiecare an e diferita de cea din anul care a trecut ?
Stiati ca o mutatie genetica suferita de un organism asupra unei caracteristici a acesteia…se transmite in proportie de 100% tuturor urmasilor acelui organism in egala masura se transmite si informatia genetica original…iar in proportie de 66% genele mutante le domia pe cele originale Astfel in proportie de 3:1 un organism mutant chiar si la a 2-a generatie v-a avea caracteristica predominanta mutanta.(Legile lui Mendel – Genetica a 12-a).
Stiati ca dintre cele peste trei miliarde de baze care alcatuiesc genomul uman, doar doua procente sint folosite pentru crearea organismului. Insa virusurile inserate in genom, martorii a milioane de ani de lupta intre organismul invadat si infectia virala, totalizeaza in jur de 8% ?
Stiati ca noi suntem rezultatul a milioane de ani de accidente si mutatii genetice ? (Darvin)
Credeti ca mutatiile genetice asupra plantelor… plante care ajung pe masa noastra .. in organismul nostru au in timp efect asupra noastra ?
Credeti ca unele entitati economice, corporatii, in goana nebuna dupa profit ar fi in stare sa ne inbolnaveasca cu buna stiinta infestand alimentele prin pesticide, ierbicide si alti hormoni de crestere (folositi in cresterea animalelor)…dupa care sa ne trateze de acele boli pe care EI le-au creat ?