Sefia bate prostia?
Poate ca stiti, de foarte mult timp romanului ii place sa comande, ii place sa fie sef chiar daca are sau nu calitati. Cred ca ati observat in jur, la amici, fosti prieteni, cunostinte, etc. ca atunci cand vine vorba de sefie omul se transforma, se inpauneaza si isi transforma personalitatea conform doctrinelor meschine de conducere a unei x forme de bussines. Viitorul sef uita in general de calitatile de care dispunea, uita de cuvintele pompoase pe care le discuta atunci cand era doar executant, uita de visele pink in care cica ar fi crezut. In momentul cand a prins “mata de coada” calitatile lui se pierd voluntar in forma noua pe care si-o impune de a fi altceva, de a impune o asa zisa prestanta, o asa zisa valoare, o asa zisa fatada de sef. Desigur, toata aceasta creatie nu poate tine la infinit, iar la final nu ramane din el decat un rahat uscat in colt de chena.
Nu e absolut nimic gresit sa iti doresti sa fi sef, greseala apare in momentul in care doar ai impresia ca deti niste calitati si defapt nu le ai. In aceasta situatie nu doar daunezi grav firmei ci si angajatilor care trebuie, pe o anumita perioada, sa priveasca la diverse prestati impocrite in care circul, prostia, iresponsabilitatea si mediocritatea sunt emblema acelei firme. De ce multi asa zisi sefi au impresia ca sunt mai mult decat sunt in realitatea? Pentru ca au impresia ca o hartie obtinuta de pe o facultate cu ceva plicuri impinse pe la spate, ore lipsa la scoala, examene copiate si lectii neanvatate, te poate face sef. Multe firme au parte de sefi nepregatiti si pe deasupra agresivi, dictatoriali si atat de prosti incat insusi imaginea lor in oglinda e o nebuloasa pentru ei. Iata ce inseamna astazi invatamantul, desigur nu generalizez acest lucru. O banda rulanta ce scoate capete “illuminate” in prostie, adica oameni nepregatiti ori pregatiti superficial ce isi doresc sa conduca ceva si ei de dragul imaginii de conducator.
Conform studiului peste 75% dintre romani isi doresc sa ajunga sefi, fara sa aiba o pregatire adecvata, iar cei care pierd puterea se imbolnavesc de suparare, acest lucru e in viziunea psihologilor “sindromul ceausist”. Ce sa mai spunem. Trist, foarte trist. Unii chiar viseaza cai verzi pe pereti roz.
Problema este ca functiile importante se obtin pe criterii superficiale sau – in unele cazuri – chiar se cumpara. “Prima impresie conteaza” nu ar trebui sa fie un criteriu in ocuparea unui post de conducere, dar in prezent, in Romania nu exista teste concrete pentru dovedirea abilitatilor. Specialistii considera ca vinovatele de acest sindrom “al sefiei” sunt multitudinea de cursuri post-universitare, care nu ofera absolventilor intreaga pregatire necesara pentru un post de sef.
AlexMarius Podariu
Alo! La telefon, Moartea !
Conform ultimului studiu legat de telefonia mobila si efectele ei asupra sanatatii noastre, reiese ca efectul lor pare sa fie legat de multe decese in randul oamenilor.
Dr. Vinni Kurana din Australia a primit 14 premii pentru lucrarile in care a tratat diverse teme privind cancerul, publicand de asemenea cateva din rezultatele studiilor sale referitoare la rolul telefoanelor mobile in dezvoltarea neoplaziilor. Kurana atrage atentia autoritatilor ca ar trebui sa faca tor posibilul pentru a informa consumatorul correct despre efectele daunatoare la care se expune cumparatorul telefoniei mobile atunci cand achizitioneaza diferite aparate de telefonie mobile ce expun oamenii la nenumarate radiatii daunatoare sanatatii. Ce interes ar avea companiile sa faca acest lucru? Niciunul!
Kurana, care timp de 15 luni a efectuat niste cercetari amanuntite privind legatura dintre telefoanele mobile si tumorile maligne cerebrale, sustine ca folosirea telefonului mobil pentru mai mult de un deceniu poate, cel putin, dubla riscul aparitiei cancerului in sistemul nervos central.
Cert e ca unele companii au inceput sa transima deja anumite mesaje oamenilor in care se recomanda folosirea telefonului mobil doar in cazuri de urgenta si strict necesar. Ce poata sa insemne acest lucru? Cred ca deja stiti! Inclusiv Agentia Europeana de Mediu a facut numeroase avertismente, recomandand utilizarea cat mai redusa a celularelor.
AlexMarius Podariu
Despre mediocritate
De ce oamenii sunt precum o mare turma? Gandesc, doresc si merg cu totii pe acelasi drum prestabilit de altii, iar ei au impresia ca sunt mari si tari ca fac parte din majoritate. Ei bine, decat sa fac parte dintr-o majoritate fara substanta si personalitate proprie, mai bine singur, in minoritate, dar cu substanta, gandire si personalitate proprie. Exista un sistem economico-social, aplicat pe marile mase umane, de cand lumea si pamantul, un sistem convins ca atata timp cat lumea multa, poporul majoritar e tinut din scurt, prin mediocritate, indoctrinare, umilire si lipsa de personalitate; masa umana va reactiona intotdeauna la ce doreste un sistem de guvernare, sistem economic, organizatie, etc. datorita lipsei de discernamant propriu. 90% din populatia lumii e pacalita, prin consumationism continuu, prin sabloane etice, culturale, trenduri, mode, etc. deveniti niste anonimi robotizati prin manipulare politica, economica si religioasa. Un sistem de conducere a maselor doreste intotdeauna sa manipuleze masa umana in folos propriu. Omul trebuie pacalit, indoctrinat, adus la mediocritatea lui absoluta, deviindul de la sensul viu al vietii, transformandu-l intr-un obiect robotizat si disperat dupa invalori de tip: un alt ceas, un nou telefon, o noua masina, noi haine, noi electronice, noi trenduri imbibate sistematic in fiinta umana in asa fel incat el niciodata sa nu fie mai prejos decat ceilalti membri ai mari mase majoritare.
E cu adevarat periculos. Umanitatea a ajuns in goana dupa nou, incat nici nu il mai intereseaza daca acel produs e si valoros, daca merita sa fie cumparat. Omul maselor primeste un alt produs nou si trebuie cu orice pret sa il aibe, fara a mai gandi de ce ar avea nevoie de el. Din cauza transformarii umane in robot ce consuma continuu tot ce i se da fara a mai cerceta si din lene si lipsa de discernamant, omul nu e altceva decat un consummator continuu de iluzii ce sunt aruncate spre el cu un anumit scop; pierderea sa ca valoare spirituala si transformarea lui in masina de produs bani la infinit. Ei ne vand iluzii iar noi am ajuns chiar sa ni le dorim din toata inima. Nici nu ne mai obliga nimeni sa cumparam iluzii, am ajuns atata de disperati si nebuni incat ne dorim continuu sa aruncam bani pe nimicuri, doar de dragul de a arata celor din jur ca noi putem, ca noi ne permitem si ei nu, ca suntem cineva. Dar ce suntem, daca nu o mare pacaleala, fara substanta si valoare ce inghite la nesfarit, fara sa-si dea seama mult gunoi.
Omul trebuie manipulat in cele mai sensibile sale campuri nevrotice, in lucrurile excitabile, in egoul sau, in mandria sa, in iluzia sa; odata devenind un consummator disperat, il putem trece in marea gloata de “drogati” ai lumii, pe care sistemele se vor baza atunci cand au nevoie de “carne de tun”, de fraieri, gata sa-si apere iluzia stransa in jurul sau. Desigur, sunt printre cei din turma, oameni care se vor trezi. Din cand in cand o minte mai iluminata va imparti din inspiratia sa si celorlalti. Multi au doar o inaltare sporadica, inteleg ei ceva pe moment, dar nu prea vor sa accepte. Le e greu sa lupte singuri si atunci se hranesc din ce ramane printre behaiturile turmei si merg din nou pe drumul indicat de altii. Inspiratia vine poate o data in viata, lumina nu te trezeste doar o singura data, iar cand ai renuntat la ea din cauza lasitatii tale, ai pierdut si ultima mana indreptata spre tine ca ajutor. E mult mai comod, simplu si mai putin costisitor, nu trebuie sa te scremi sa gandesti, nici sa faci deductii si analize universale, e prea greu sa te intelegi spiritual si prea complicat sa gandesti si in alti termeni, ramai in turma inghitind la infinit prostia si gunoiul ce ti se da; ai ajuns sa nu te mai afecteze nimic, esti doar un numar fara importanta din marea turma, nu mai intelegi nimic, nu mai simti dar te bucuri ca faci parte din turma si incet chiar te simti bine in turma, asa, inutil, fara substanta, fara valoare, indoctrinat, mediocru, manipulat si un membru de seama ce consuma in nestire iluziile marilor puteri, dai bani multi pe frimituri, pe flegme, pe rahati; ai ajuns sa nu mai faci diferente de valori, ai ajuns sa consumi ca sa te afli in trendul turmei si pentru a face parte din lumea majoritarilor mediocri. Odata ajuns aici, intelegi ca te reprezinta turma, iti e mult mai simplu asa si nu mai faci nimic, esti setat sa executi cerintele fara substanta ale vietii, tu nu mai esti tu, tu esti ei.
Majoritatea umana a ajuns defapt asa din cauza lipsei de gandire, de personalitate, de traire, a ajuns asa datorita leneviei, molcomicitatii, mediocritatii, plini de cearcane, galbeni, mereu oboisti, grabiti, agitati, isterici si confuzi, incat uneori iti e si frica sa te mai gandeasti cine esti cu adevarat. Odata ajuns aici, omul renunta la dorinta de a cauta, la vointa de a mai intelege, la perceptie divina, la iubire angelica; odata ajuns aici omul nu mai traieste, a murit demult, e doar o umbra ce bantuie pamantul.
AlexMarius Podariu
Frumusetea celor asa-zisi ciudati
Cei pe care astazi ii numim “ciudati”, “putin nebuni”, vor fi singurii care au avut curajul sa iasa din turma, sa isi ia inima in dinti indiferent de consecinte, sa traiasca cu adevarat sentimentul curat, sa-si inalte idea, sa traga toata durerea, umilinta si chinul celorlalti din turma care rad si incearca cu orice pret sa-l opreasca din vis, din zborul sau. Ei, acesti “nebuni” au salvat singuri de nenumarate ori lumea si ce e mai bizar, e ca ceilalti nu au avut ochi si urechi sa patrunda cu adevarat lumea si intelesul ei. Ei vor fi cei carora, mai tarziu, le ve-ti multumi pentru curajul lor nebunesc. Ei sunt cei ce descopera viitorul inaintea tuturor si nu pentru ca nu am putea descoperii lumea impreuna, nu, am putea cu totii sa fim la fel cu cei iluminati, dar noua ne lipseste curajul de a trai, puterea si libertatea, noi am devenit lasi, umili, manipulati si indoctrinati; dar nu asta ar fi marea problema, am ajuns asa pentru ca ne lipseste curajul de a fi, curajul de a ne intelege pe noi si atunci ne e mai usor sa nu intelegem nimic, sa traim intr-o turma condusa de altii; suntem iresponsabili, imaturi, fara cuvant si fara substanta, e de inteles si de ce am ajuns unii asa si de ce ne e mai usor asa.
AlexMarius Podariu
Daruirea pura si efectul bumerang
Mi se pare lipsita de sens fericirea, daca, atunci cand realizam ceva ori detinem ceva, nu impartim acel ceva cu cineva. Multi ar spune ca a imparti cu cineva e o prostie, ori ceva ce pare cumva fortat, prea biblic, prea religios. Dar spuneti-mi mie, caruia nu i sa intamplat sa treaca printr-un moment ca acesta, sa detina “aproape” absolut orice si sa fie totusi, foarte trist. De ce? Pentru ca oricat de bogati am fi, oricat de multe bunuri am detine, orice lucruri de valoare am avea, daca nu avem cu cine sa le impartim, bucuria e mica si se sterge intr-un timp scurt. Cat de amarati sufleteste suntem, cand ne inecam in tot ce am strans in singuratatea personala si nu avem cu cine sa o impartim, sa ne bucuram de ele. Cat de multe am strans in jurul nostru, cat de multe lucruri ne-au ingradit libertatea, cat de frumos ne-am amenajat locul, inchisoarea, ce haine “la moda” avem, ce masina de marca conducem si cate si mai cate nu pot sa ne inalte fericirea spre implinire totala doar daca e impartita cu ceilalti. Pe moment, nu intelegem mai nimic, dar in timp, cand toate lucrurile astea devin inchisoarea noastra ne dam seama ca ne putem elibera doar pin daruire. A imparti cu cineva inseamna a te implini peste implinire, a te totaliza impreuna cu cel caruia ii daruiesti si nu a te dizolva intr-o fericire iluzorie, de moment, ce cu timpul se va transforma in chin.
A te bucura singur de lucrurile adunate si detinute de tine, fara a le darui si impartii cu ceilalti e un lucru efemer. Farmacul inaltator dispare repede, e trecator nu tine o vesnicie. Fericirea e doar de moment, te poate scapa doar pentru cateva clipe de singuratatea ta, dar peste foarte putin timp te va macina din nou.
Odata implinindu-mi toate dorintele vietii, nu sunt nevoit neaparat sa impart fericirea mea cu cineva. Dar ce mai inseamna fericire, daca ea e doar individuala, personala, egoista si inchisa in propria mea manifestare? Suntem pe deplin nefericiti daca credem ca singuri in propria noastra bucurie ne vom simtii cu adevarat impliniti. Traim zi de zi pentru a ne implini sufleteste. Consider ca odata ce ne-am oprit doar in acel moment in care am tot, dar nu impart cu nimeni, din acel moment nu mai urc, nu ma mai inalt spre fericirea divina, ci ma opresc si incep incet sa cobor in propria-mi tristete. Oprindu-ma doar aici distrug acel farmec ce ne implineste cu adevarat sufletul. Oprindu-ma doar aici ma izolez, ma “sinucid” si nu imi mai dau sansa la o continuitate totala a fericirii. Daruind, ma distribui sufleteste cu toata fericirea mea posibila in celalalt, iar celalalt se redistribuie in mine, daruind primesc in acelasi moment rezonanta daruirii mele cu efect de boomerang inapoi. Acesta e sensul daruirii. Daruiesti si primesti mereu si mereu mai mult si mai mult. Cu cat daruiesti mai mult pretutindeni, primesti de pretutindeni infinit. Daruiesc, nu pentru a primi ceva in schimb. Daruiesc in daruire, daruind in fericire.
Nu putem trai fericirea singuri. Ea trebuie impartita pentru a o reprimi si a o redarui din nou. Pentru a se inalta si pentru a se fructifica continuu.
AlexMarius Podariu
Societatea iubitoare de minciuni
Cat de greu e sa acceptam adevarul? In multe cazuri ne e extreme de greu si asta pentru ca e mult mai simplu sa nu intervenim decat sa facem ceva. Lumea a fost invatata sa fie “politicoasa”, desi acest cuvant cred e demult distrus. Cum poti sa-i spun cuiva ca astazi arata rau, asta ar insemna sa fiu nepoliticos. Oare nepoliticos inseamna astazi sa spui nimic celor care ar merita adevarul, adica sa minti in numele a ce, a cui? Al politetii? Lumea pare ca sa zapacit tot mai mult. Ori nu intelege nimic, ori vrea sa fie mereu mintita. Eu cred ca, din contra, atunci esti cu adevarat politicos cand ai curajul, taria sa spui cuiva adevarul in fata. Sunt convins ca daca peste cateva ore planeta ar fi la un pas de distrugere, la un pas de a fi lovita de un asteroid imens din care pamantul ar disparea, nimeni, absolut nimeni nu ne-ar anunta, preferand sa ne lase sa ne traim ultimele clipe in “minciuna” si stiti de ce? Pentru ca omul nu suporta adevarul si prefera intotdeauna o minciuna. Apoi, mai exista un motiv. Isteria umana. Am deveni cu totii in cateva clipe foarte nebuni, isterici; multi ar incerca cu orice pret sa se salveze, sa supravietuiasca, ar apela la orice tactica numai sa reuseasca sa mai traiasca putin, altii, s-ar sinucide avand impresia ca ar suferii mai putin. Acesta e adevarul. Incercam sa fim frumosi in timp ce uram pe toti cei din jur, ranjim celor din jur in timp ce vrem sa il linsam, cautam cu tot dinadinsul sa parem dragastosi si pritenosi in timp ce gandurile noastre sunt absolute diabolice, ne construim diverse tactici de manipulare pentru a ne fi mai usor sa-i distrugem pe cei din jur, nu ne pasa de absolut nimic, doar de propria noastra persoana iar in fata mortii suntem doar o flegma inutila pe pamant si Doamne cat de multe lucruri aveam impresia ca stim si ca suntem. Cei mai periculosi oameni nu sunt cei care iti spun adevarul in fata, indiferent ca te va durea, ori vei renunta la ei, crezand ca ti-au avectat egoul personal; nu, cei mai periculosi sunt oamenii care iti spun ce vrei sa auzi, iar maine te vor calca in picioare, cei mai perisulosi sunt cei care astazi iti zambesc frumos si maine la fel, in timp ce-ti infig “pumnalul” in spate. Acestia sunt oamenii hiene, ce pandesc zi de zi pe langa cei cu inima mare, gata sa ii distruga. Asadar intelegeti ca intotdeauna cei ce va spun adevarul in fata, chiar de va supara, sunt cei mai buni prieteni, deoarece nu mint si nu cauta sa va fie pe plac, ci sunt cu adevarat sinceri, chiar daca ati putea renunta la ei, ca au indraznit sa va “jicneasca”, intelegeti ca acest lucru il simtiti doar din prostia egoului voastru prostesc ce va poate orbii. Nu lasati lupii sa va incolteasca, distrugand un sufletul sincer, in schimbul unor lucruri pe care ati vrea sa fie asa cum nu sunt.
AlexMarius Podariu
Bolile fizice se nasc din dereglari spirituale
Bolile apar in mare parte datorita starilor noastre sufletesti. Un corp fara energie spirituala e un corp mort in pregatire. Uitam ca avem suflet care e motorul tuturor functilor umane, si uitam sa il hranim energetic, sa ii daruim linistea si fericirea de care are nevoie zilnic pentru a putea inalta viata.
Pentru ca un trup sa poata functiona are nevoie de energie pura. Energia poate fi extrasa doar din stari cu adevarat mari si pozitive, altfel, trupul se imbolnaveste deoarece imunitatea scade, dupa care, organele trupului nemaiprimind energie se autodistrug prin lipsa de vitalitate.
Un trup ajunge bolnav intotdeauna prin lipsia de energie pura, divina. Se ajunge aici deoarece subiectul se indeparteaza constant de spiritul sau, dezenergizandu-l continuu.
Fara energia curata sistemul celular memoreaza starea de spirit negativ a sufletului si trimite organelor mici modificari structurale ale tesuturilor din organe, stresate continuu, ajungandu-se in final la un bum negativ al starilor de sanatate.
Omul e precum o floare, daca nu o uzi zilnic, se usuca. La fel si sufletul, daca nu ii daruiesti dragoste si fericire, lumina lui se va stinge; stingandu-se lumina sa divina, celelalte functii vitale ale organismului incep sa slabeasca si isi opresc din ritmul sau universal, pana la aparitia bolii.
AlexMarius Podariu
Traind mereu in viitor
Am auzit de multe ori; voi incerca sa traiesc, sa iubesc mai mult, sa invat, sa citesc, sa cunosc; dar din pacate dorinta de iluminare se sfarseste cand spunem doresc; nu acum, mai tarziu, acum nu am timp, am alte prioritati, sunt prea ocupat cu altele.
Adesea lectiile cele mai importante, din pacate, le invatam prea tarziu, atunci cand groaznicile evenimente ale vietii sau intamplat deja si ne distrug mintea si sufletul.
Devenim atat de repede “batrani” spiritual incat e prea tarziu sa ne mai dorim ceva si trecem spre moarte fara a duce nimic cu noi dincolo.
AlexMarius Podariu
Polul Nord ramane fara gheata
“Societatea modernă nu va găsi rezolvarea problemelor ecologice dacă nu îşi va schimba stilul de viaţă.” (Papa Ioan Paul Al II-lea)
De foarte mult timp organizatiile ecologice si nu numai atrag atentia asupra poluarii care se pare ca a ajuns la cele mai ridicate niveluri.
Datorita poluarii, clima pe pamant va suferi numeroase schimbari in urmatorii ani. Ce e mai tragic e ca aceste schimbari nu se vor vedea in o mie de ani si nici in o suta, ci in foarte scurt timp. Exista foarte multi care privesc poluarea ca pe ceva fara o prea mare importanta, desigur, exista si cealalta pozitie care impinge subiectul in extrem. Cert e ca poluarea planetei se simte de la an la an din ce in ce mai tare.
Ce spuneti daca locurile pe care le indragiti si in care ati crescut peste zece ani nu ar mai fi? Daca padurile din aproprierea casei voastre ar disparea? Daca lacurile, raurile si marile ar seca? Daca orase situate in porturi ar fi inecate de ape? Daca insulele preferate de vacanta ar fi astupate de ape? Vi se par toate acestea lucruri care par ireale? Ei bine, toate aceste lucruri se pot intampla nu peste mii de ani ci chiar astazi!
Cand scriu aceste randuri aproape toate trusturile media (YahooNews, TheIndependent, AbcNews, etc) publica o stire care sigur ne pune pe ganduri: „GHEATA DE LA POLUL NORD AR PUTEA SA DISPARA IN ACEASTA VARA” (2008). Va spune ceva acest lucru? Desigur, cum spuneam, sunt unii care vor ignora toate astea sperand ca pe ei nu ii va afecta acest lucru, dar nu e deloc asa. Oricat am crede ca toate astea priveste doar Polul Nord, defapt ne priveste pe toti. Daca e sa se intample acest tragic eveniment, foarte multe lucruri se vor schimba in vietile multor oameni, dar oare mai inseamna ceva viata unui om? Sper ca omul sa se trezeasca macar in ultima clipa si sa-si recunoasca meritul de ignorant de cea mai joasa speta!
Daca Polul Nord se topeste, de maine poimaine cei mici vor invata in scoli ca noi nu am facut nimic pentru a salva viata pe pamant. Le vom povesti doar cum a fost si in schimbul Polului Nord le vom da doar apa. Imaginativa cate specii locuiesc astazi la Polul Nord. Mai conteaza astazi viata, ori alergam bezmetici sprea moarte cu o viteza de nedescis? Suntem atat de grabiti, de ignoranti si egoisti incat ne intereseaza doar propriul eu, fara a ne afecta absolut nimic. Pentru multi dintre noi toate astea sunt doar lucruri fara importanta ce nu ne privesc, din pacate insusi realitatea ne confirma acest lucru.
Evident topirea zapezii de la Polul Nord are o mare legatura cu efectul poluarii. Intereseaza pe cineva acest lucru? Ce vrem noi defapt? Ne sinucidem singuri? Ne distrugem aerul, apa, pamantul din care ne extragem vitalitatea zilnica si nu reactionam in nici un fel? Ce a mai rams din sufletul nostru…
AlexMarius Podariu
Masinile viitorului
The future of the electric vehicle is here !
Acum ceva vreme vorbeam despre masinile viitorului ce vor revolutiona pe deplin conceptul de masina. E momentul sa vorbim de astazi despre autovehicului alimentat cu benzina ori motorina ca despre un lucru primitiv, trecut, care nu a adus niciodata nimic bun doar poluare la maxim.
Ce aduce viitorul? Poate putin exagerat, dar viitorul incepe astazi!
Din acest moment putem discuta cu adevarat despre masini ce vor merge pe curent, masini alimentate solar, alimentate cu apa, cu aer, cu hidrogen si masini care pe langa faptul ca se vor putea conduce pe autostrazi vor putea si sa zboare. Da! Pentru unii pare ciudat, defapt aceste proiecte sunt realizate de mult doar ca incepand cu 2008 ele se vor putea adresa si unei piete mai largi de cumparatori si asta pentru ca e timpul daca vrem ca planeta noastra sa mai existe, sa ne schimbam gandirea si sa actionam in folosul vietii, cu tehnologie care nu polueaza in nici un fel mediul.
Find The Cars Of Tomorrow…Here…Now !
AlexMarius Podariu
Detalii la:
Happy Halloween !
